Dacian Cioloș, președintele PLUS, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, a lansat pe 22 iunie prima dezbatere din cadrul webinarului „Food Hubs, Good Food”, intitulată „Perspective europene”.
I-a avut ca parteneri de dialog pe vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans și pe fondatorul mișcării „Slow Food International”, Carlo Petrini, sesiunea fiind moderată de jurnalista Sanda Nicola.
„Până să vorbim de legislație și de ce face guvernul, e important să punem în legătură pe cei care au deja idei, care au inițiative pentru ca să capete consistență și să fie mai vizibile pentru cei care caută alimente sănătoase”, a explicat Dacian Cioloș inițierea acestei sesiuni de dezbateri prin care își propune să găsească soluții pentru a veni în ajutorul producătorilor agricoli din fermele mici și mijlocii, dar și al consumatorilor care sunt în căutarea unor alternative economice durabile.
“În societate sunt tot mai multe întrebări legat de calitatea, de sursa hranei, de modul în care fermierii o produc, de faptul că fermele mici, în această perioadă de criză, s-au regăsit în centrul atenției pentru că foarte mulți consumatori s-au reorientat spre producția locală, cea mai la îndemână, proaspătă.
Totodată au apărut și elemente noi legate de tehnologia digitală, de platforme internet – multe platforme internet, dezvoltate în acești ani, au fost activate, reactivate sau chiar dezvoltate în aceste ultime săptămâni.
De ceva vreme deja există o preocupare pentru a moderniza economia europeană, a o face mai durabilă în perspectiva modului în care afectează resursele naturale, a impactului asupra schimbărilor climatice. Comisia Europeană are deja prioritatea cheie pentru următorul mandat – «Pactul Verde».
Comisia Europeană tocmai ce a propus două strategii, una «De la fermă la furculiță», care are exact acest obiectiv de a vedea în ce fel consumatorii împreună cu producătorii pot să se asigure nu doar că aprovizionăm piața cu alimente de calitate și sănătoase, dar că o facem fără să avem un impact negativ asupra mediului, deci agricultura să fie o soluție, dar în același timp să arătăm că aceste sisteme de agricultură locală, care s-au dezvoltat în aceste ultime luni, pot să fie o soluție dacă susținem fermierii mici și dacă introducând și tehnologiile moderne, digitalul, putem folosi aceste noi tehnologii pentru a scurta lanțul”, a mai afirmat Dacian Cioloș.
Întrebat în ce măsură consideră că UE este capabilă să transforme această experiență a pandemiei de COVID-19 în ceva bun, Dacian Cioloș a răspuns: „Depinde foarte mult de capacitatea pe care o să o avem să construim pe experiențe care există deja, care au fost marginale multă vreme, pe care nu le-am considerat viabile, pentru că am judecat lucrurile printr-o altă paradigmă. Dacă introducem acum în noua paradigmă, dincolo de elementul economic, productivitatea și elementul acesta legat de sănătatea consumatorului, cât de sănătoasă e hrana, nu doar cât de multă e, cum o producem pentru ca fertilitatea solului să nu fie distrusă, pentru ca biodiversitatea să fie menținută, pentru ca cei care produc să poată să trăiască din munca și din activitatea lor.
(..) Cred că e important să se înțeleagă că piețele locale, în cazul produselor alimentare, fac parte din piața comună. Stimulând piețele locale, consumul de produse de sezon, scurtând atunci când e posibil transportul la distanțe foarte lungi a unor alimente care pot fi produse local, toate acestea fac parte din această nouă paradigmă în care producem european, dar o facem punând în valoare și potențialul local, punând în valoare tradițiile. Relația dintre producătorul agricol și patronii de restaurante este, iar, o altă soluție pentru a promova diversitatea culinară și pentru a promova produsele de calitate și produsele locale”.
Dacian Cioloș a mai subliniat faptul că este important ca cei care produc la nivel local să capete vizibilitate: „ E important ca cei care produc la nivel local să fie scoși la suprafață, să fie făcuți vizibili. Acei mici producători locali să poată să se organizeze pentru ca oferta lor să fie vizibilă și să capete consistență pe piață, să nu depindă doar de supermarketuri sau doar de un procesator. Asta e o problemă mare în sistemul nostru agroalimentar – avem mulți agricultori care depind de o singură sursă de punere pe piață a produselor lor”.
Atât Frans Timmermans, cât și Carlo Petrini au vorbit, pe parcusul dezbaterii, despre schimbările imediate ce ar trebui implementate în economie și agricultură la nivel european, pornind de la mentalitatea cetățenilor. A fost subliniat faptul că Europa trebuie să schimbe paradigma actuală de funcționare a economiei.
„Dacă noi vom continua cu sistemul agricol pe care îl avem în acest moment, vom avea nevoie din ce în ce mai multe pesticide pentru el și asta evident că va afecta din ce în ce mai mult biodiversitatea, iar acest lucru e o amenințare directă la adresa sănătății noastre, a tuturor”, a semnalat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans
„Sănătatea noastră nu reprezintă un bun asigurat și trebuie să avem mai multă grijă de ea, iar modul în care ne hrănim are un impact direct asupra sănătății noastre. Cred că toată lumea recunoaște meritele fermierilor europeni care au continuat să ne asigure mâncarea necesară pe perioada crizei, iar aceasta este contribuția sectorului agricol. Este posibil, însă, să vedem și alte crize în anii ce urmează și va trebui să încercăm să ajungem la un echilibru, iar fermierii să folosească mult mai puține pesticide decât în prezent, mai puține antibiotice în creșterea animalelor și să pună mai mult accent pe sănătate și să folosească instrumente digitale pentru a face o agricultură de precizie.
(…)Trebuie să îmbunătățim cercetarea în ce privește modul în care producem, atât produse vegetale, cereale, dar și modul în care se cresc animale. Nu este nicio contradicție între a fi sănătos și a fi high tech. Ca să fii sănătos, de fapt, ai nevoie de high tech. E timp să înțelegem că e nevoie de asta și în agricultură. Toate aceste elemente, dacă le combinăm, ar putea duce la un nou echilibru în relația noastră cu mediul înconjurător și ar putea să garanteze un venit corect fermierilor europeni și ar putea să ne aducă pe mese mâncare sănătoasă și la prețuri corecte, și am putea ajuta în viitor întreaga lume să se hrănească corect și am putea hrăni până la zece miliarde de oameni în felul acesta”, a argumentat Frans Timmermans.
„. Există o întoarcere la agricultură și văd asta la mulți tineri. De aceea această tendință trebuie analizată cu multă atenție. În primul rând, trebuie să schimbăm anumite convingeri. Prima se referă la micii producători și la faptul că activitatea lor nu ar fi funcțională, productivă și generatoare de venituri, dar trebuie să spunem ceva important: în lume, 500 de milioane de mici ferme furnizează mâncare pentru 75% din cetățenii la nivel mondial. Aceștia nu sunt suficient de bine organizați, sunt răspândiți peste tot în lume și, după părerea mea, tendința pe care o vedem, această atenție dedicată de UE acestei tematici este important din punct de vedere politic, dar și ca proiect, nu numai pentru domeniul alimentar și agricol, dar pentru întreaga clasă politică.
Noi trăim o realitate în care, în ultimii ani, ne-am confruntat cu trei crize: criza economică, criza climatică și în prezent criza pandemică. Niciuna dintre cele trei nu este rezolvată complet dacă noi nu schimbăm paradigma și nu vom avea o economie mai centrată pe bunuri comune și pe producția alimentară, cu toate elementele conexe, precum mediu, turism, capacitatea de a garanta suveranitatea alimentară, prețul echitabil și să nu ne concentrăm doar pe aspectul producției alimentare, care să polueze mediul și produsele.
Reducerea risipei e primul lucru pe care trebuie să îl facem acum deoarece impactul ecologic, 40% din producția alimentară care ajunge la coșul de gunoi, e o cifră enormă, tone de mâncare ajung la gunoi. Deci noi creăm tone de dioxid de carbon, consumăm apă foarte multă care e risipită în van. Pentru 40% din mâncarea pe care noi nu o consumăm, folosim terenuri agricole într-o Europă care are din ce în ce mai multă nevoie de terenuri agricole. Dacă noi ne-am concentra pe reducerea risipei alimentare, am reuși să plătim echitabil fermierii”, a subliniat Carlo Petrini.
Întreaga dezbatere poate fi urmărită aici:
https://www.facebook.com/watch/?t=1597&v=258336398823937
Mihaela Iliescu
