Marți, 22 septembrie, are loc echinocțiul de toamnă 2020, debutul acestui anotimp din punct de vedere astronomic. Este momentul din care ziua începe să scadă treptat, iar noaptea devine din ce în ce mai lungă, până la solstițiul de iarnă, din 21 decembrie.
În fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie, este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180 grade, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Momentul echinocțiului de toamnă 2020 este marcat marți, 22 septembrie, la 16.30, ora României.
Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.
Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la această dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților.
Singurele excepții sunt întâlnite în regiunile polare: în zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud Soarele se ivește de deasupra orizontului, timp de șase luni, până la momentul echinocțiului de primăvară.
În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.
Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va fi momentul solstițiului de iarnă.
La țară, echinocțiul de toamnă reprezintă încheierea muncilor agricole și sărbătorirea acestui eveniment prin sărbătoarea recoltelor. Sătenii obișnuiesc să ducă bucate din recoltă la preot pentru a fi sfințite. După sfințire, se spune că aceste legume și fructe capătă puteri tămăduitoare.
Se spune că în această zi florile plâng pentru că venirea iernii înseamnă și sfârșitul lor. Pentru a avea flori în ghiveci care să reziste peste iarnă trebuie să le ungi cu mir sfințit la o mănăstire și astfel vor rezista și pe timpul iernii la fereastră.
Potrivit tradiției, în această zi se prepară primul must din strugurii proaspat culeși, se bat nucii și se scutură merele și gutuile.
Zilele acestea, dacă vă veți simţi mai triști ori mai obosiţi decât de obicei, nu trebuie să vă speriați. Așadar, nu este nimic în neregulă cu dumneavoastră, ci această stare este cauzată de echinocţiul de toamnă. De fapt, putem numi toată această stare astenie de toamnă.
Psihologii consideră că venirea toamnei este vinovată de această stare, care ar putea ține până la câteva săptămâni. Medicii specialiști nu au identificat cauza exactă a asteniei de toamnă. Cu toate acestea, se presupune că ar avea legătură cu aportul scazut de lumină naturală.
Iată așadar cu ce simptome ne putem confrunta odată cu venirea toamnei astronomice:
- depresie (apatie, subapreciere, sentiment de vină, nefericire);
- anxietate (simți că nu mai poți face față stresului);
- schimbări ale stării de spirit (au loc treceri bruște de la o stare de spirit la alta);
- tulburări de somn (avem tentația de a dormi foarte mult și ne este foarte greu să stăm treji pe parcursul zilei);
- letargie (ne încearcă acea senzație de oboseală și neputință de a face față activităților cotidiene);
- supraalimentarea (ne confruntăm cu o poftă excesivă de mâncare, în special cu dulciuri sau junk food);
- probleme de ordin social (simțim o oarecare iritabilitate și dorință de a evita socializarea);
Așadar, dacă aveți astfel de stări, să știți că ele sunt cauzate de echinocțiul de toamnă 2020.
Corina Enache
