Referitor la ședințele: Colegiului Prefectural, Comisiei de Dialog Social Vâlcea și Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Vâlcea, din 24 martie 2025

INFORMARE DE PRESĂ

Sub conducerea domnului prefect, Mihai Oprea, au avut loc astăzi, 24 martie 2025, ședințele membrilor Colegiului Prefectural, Comisiei de Dialog Social Vâlcea și Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Vâlcea.

Pe ordinea de zi a ședinței Colegiului Prefectural s-au aflat următoarele teme:

1. Raportul activităților desfășurate de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială pe anul 2024, prezentat de către directorul executiv al AJPIS Vâlcea, doamna Cristina Pîrvu. Potrivit materialului prezentat situația numărului mediu de beneficiari și sumele plătite în anul 2024 de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Vâlcea se prezintă astfel:

• 774 de beneficiari de alocații de stat, cf. Leg. 61/1993, suma totală fiind de 225.127.934 lei;
• 917 de beneficiari de alocație de susținere familială, cf. Leg. 277/2010, suma totală fiind de 387.739 lei;
• 032 de beneficiari de alocație de plasament Leg. 272/2004, suma totală fiind de 17.632.848 lei;
• 898 de beneficiari de indemnizații și stimulente de creștere copil OUG 111/2010 suma totală fiind de 120.534.919 lei;
• 353 de beneficiari de drepturi handicap art.31 si art.32 OUG111/2010, suma totală fiind de 4.918.855 lei;
• 6 beneficiari de indemnizație lunară acordată pe perioada concediului de acomodare în vederea adopției, suma totală fiind de 199.392 lei;
• 560 de beneficiari de depunere cont JUNIOR pentru copiii ocrotiti prin serviciile publice si private specializate pentru protectia copilului, suma totală fiind de 672.000 lei;
• 35 de beneficiari de sustinerea si stimularea adoptiei Legea 268/2020 indemnizatie de sprijin, suma totală fiind de 394.391 lei;
• 184 deconturi pentru psihologi, suma totală fiind de 205.080 lei;
• 783 de beneficiari de ajutoare încalzire, cf. Leg. 226/2021, suma totală fiind de 3.628.096 lei;
• 127 de beneficiari de indemnizația lunară de hrană HIV/ SIDA, Leg. 584/2002, suma totală fiind de 1.533.906 lei;
• 651 de beneficiari de venit minim de inserție, cf. Leg. 196/2006, suma totală fiind de 25.933.284 lei;
• 29 de beneficiari de ajutoare de urgență, cf.Leg. 416/2001, suma totală fiind de 160.000 lei;
• 349 de beneficiari de drepturi pentru handicap, cf. Leg. 448, suma totală fiind de 211.410.903 lei;
• 70 de beneficiari de indemnizație TBC HG 429/2008, suma totală fiind de 802.230 lei;
• 017 de beneficiari de lemne, cărbuni, combustibili petrolieri OUG 107/2006, suma totală fiind de 18.242.920 lei;
• o finanțare de investiții pentru instituții publice de asistență socială și unități de asistență medico-sociale, suma totală fiind de 39.168 lei;
• taxe poștale la alocații și prestații sociale în sumă totală de 2.626.944 lei.

În concluzie, potrivit datelor AJPIS Vâlcea, la nivelul județului în anul 2024 au fost 121.786 de beneficiari, suma totală virată acestora de către instituția menționată fiind de 634.450.609 lei.

2. La cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi, referitor la aplicarea și respectarea regimului silvic în fondul forestier din județul Vâlcea, au fost prezentate informații de către directorul Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea, domnul Gheorghe Ștefan.

Potrivit materialului, suprafaţa de fond forestier a judeţului Vâlcea este de 272.792 hectare, din care 95.181 hectare fond forestier de stat, administrat de Romsilva, iar diferența de 177.611 hectare fond forestier privat, retrocedat obștilor de moșneni, unităţilor de cult, unităţilor administrativ teritoriale, persoanelor fizice şi juridice. Administrarea şi serviciile silvice a acestor suprafeţe de fond forestier sunt asigurate de  nouă ocoale silvice de stat şi șapte ocoale silvice de regim-private.

Conform programului de regenerare artificială, la nivelul judeţului Vâlcea, anul acesta se vor efectua lucrări de împăduririi în fondul forestier de stat administrat de Romsilva pe o suprafaţă de 48,39 hectare şi completări pe o suprafaţă de 26,99 hectare, iar în fondul forestier privat pe o suprafaţă de 30,20 hectare şi completări pe o suprafaţă de 47,30 hectare, aflat sub contracte de prestări servicii silvice cu o structură silvică autorizată.

Programul național de împădurire se realizează  prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara fondului forestier naţional în vederea îmbunătățirii condițiilor de mediu și a optimizării peisajului, a asigurării și creșterii recoltelor agricole, a prevenirii și combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicație, a digurilor și a malurilor, a localităților și a obiectivelor economice, sociale și strategice, urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafață de cel puțin 60.000 de hectare până în 2030.

La nivelul judeţului Vâlcea, prin PNRR, au fost aprobate documentaţiile aferente pentru împădurirea unor suprafeţe de aproximativ 19,5hectare şi reîmpădurirea a 16,5hectare pe suprafeţe de fond forestier afectate de calamităţi naturale. În prezent mai sunt depuse încă 50 de solicitări, în vederea aprobării şi efectuării lucrărilor necesare. Până acum în judeţul nostru s-au derulat şi finalizat proiecte de împădurire a terenurilor degradate în localităţile Lungești pe o suprafaţă de 30 hectare şi Stoenești pe o suprafaţă de 35 hectare. Potrivit Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea anul acesta se va finaliza şi proiectul de împădurire a terenurilor agricole pe raza comunei Lungești, finanțat prin APIA (submăsura 8.1), în suprafaţă de 15.6 hectare.

3. Planul de acțiuni/2025 pentru realizarea în județ a obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare, prezentat de către domnul Laurențiu Papa, Șef serviciu – Instituția Prefectului județului Vâlcea.

În cadrul ședinței Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Vâlcea, au fost prezentate detalii referitoare la siguranța alimentară și impactul asupra sănătății populației. Cu detalii oferite pentru cei prezenți a venit directorul executiv adjunct al Direcției Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vâlcea, domnul Gabriel Ștefan Badea.

Cadrul normativ general privind siguranţa alimentară, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, stabileşte dreptul consumatorului la o alimentaţe sigură. Actele normative adoptate la nivel comunitar au rolul de a realiza o armonizare a standardelor naţionale privind siguranţa alimentară, astfel încât libera circulaţie a produselor alimentare să se realizeze cât mai eficient.

Baza legislaţiei europene în domeniul siguranţei alimentelor o constituie Regulamentul (CE) / 178 / 2002 ce stabileşte principiile generale de reglementare şi anume:

• protejarea sănătăţii populaţiei porneşte de la protejarea surselor alimentare: animale, plante şi mediul înconjurător;
• dreptul consumatorului la alimente sigure din punct de vedere al sănătăţii şi la o informare corectă asupra provenienţei alimentului şi a proceselor tehnologice, prin care a fost obţinut sau transformat;
• Trasabilitatea – posibilitatea de a identifica originea alimentului sau a ingredientelor sale, pentru a se asigura informarea corectă a consumatorului, precum şi posibilitatea de a scoate din circuitul alimentar produsul sau ingredientul care prezintă riscuri asupra sănătăţii consumatorilor. Cu alte cuvinte, activităţile economice din domeniul alimentelor (fie ele de procesare, comercializare), trebuie să asigure ca toate alimentele şi ingredientele să poată fi trasate, urmărite de-a lungul întregului lanţ alimentar, de la fermă la furculiţă. Fiecare operator trebuie să poată să-şi identifice clar furnizorii pentru fiecare materie primă, dar şi pe cei cărora le furnizează produsele sale.

Uniunea Europeană trasează norme care vizează reglementările generale şi specifice de igienă pentru toate alimentele şi furajele, actualizate ca parte a întregului pachet de reglementări pentru siguranţa alimentului, elaborate sub denumirea generică de “NOUL PACHET DE IGIENĂ”. (Reg CE 852/2004, Reg CE 853/2004).

Reglementările europene se referă şi la etichetarea produselor alimentare în raport cu ingredientele. (Reg CE 1169/2011). Pentru evitarea oricărui risc pentru sănătatea publică, legislaţia europeană este la fel de strictă în privinţa pesticidelor sau reziduurilor de produse medicamentoase de uz veterinar, ce ar mai putea rămâne în alimentele puse în consumul uman.

În plus, există standarde şi pentru materialele care vin în contact cu alimentele, îndeosebi materialele plastice, pentru a se asigura că acestea nu pot contamina alimentele cu substanţe periculoase.

Ca alimentele să fie sigure, animalele de la care provin acestea, trebuie să fie sănătoase. Pentru prevenirea intrării unui animal bolnav în lanţul alimentar, toate animalele şi toate produsele obţinute de la acestea trebuie să întrunească cerinţe stricte de sănătate, înainte de a fi importate sau comercializate în spaţiul intracomunitar. Reglementările europene cer ca animalele să fie identificate, pentru asigurarea trasabilităţii lor. Ele trebuie înregistrate, marcate şi acompaniate de documente, în funcţie de tipul de animal.

La ședința Comisiei de Dialog Social Vâlcea directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, domnul Paul Ene, a prezentat date despre modernizarea serviciului public de ocupare. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va implementa proiectul SMART SPO – Servicii moderne, accesibile și pregătite pentru viitor, primul proiect al unei instituții publice din România care beneficiază de finanțare de la Uniunea Europeană pe principiul Financing Not Linked to Costs (FNLC), adică pe baza unor rezultate predefinite, fără a depinde de costurile efective ale implementării.

Printre obiectivele acestui proiect strategic implementat de ANOFM se află:

• Elaborarea unei Strategii a Serviciului Public de Ocupare (SPO), împreună cu un plan de implementare, pentru a asigura o mai bună adaptare la cerințele pieței muncii;
• Creșterea vizibilității SPO prin îmbunătățirea modului de comunicare și rebrenduirea instituției;
• Formarea profesională a 1.840 de angajați ai instituției pentru a crește eficiența și calitatea serviciilor oferite;
• Adaptarea și îmbunătățirea serviciilor oferite clienților inclusiv crearea de noi mecanisme de creștere a calității serviciilor oferite clienților;
• Identificarea și înregistrarea în evidențele SPO a 275.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă;
• Sprijinirea a 21.000 de angajatori în accesarea serviciilor SPO.

Implementarea acestui proiect reprezintă o oportunitate majoră pentru ANOFM de a eficientiza procesele interne, de a îmbunătăți accesibilitatea serviciilor pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și de a susține angajatorii în recrutarea forței de muncă. SMART SPO se aliniază astfel obiectivelor europene privind modernizarea serviciilor publice de ocupare și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.

Ca urmare serviciile publice de ocupare vor deveni mai eficiente, mai accesibile și mai adaptate nevoilor reale ale pieței muncii pentru a sprijini atât persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și angajatorii.

Detalii: https://vl.prefectura.mai.gov.ro/sedinte-publice-anunturi-minute/  https://vl.prefectura.mai.gov.ro/media/presa/