Centrul Cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica” din cadrul Arhiepiscopiei Râmnicului – Sala „Iosif Episcopul” găzduiește joi, 6 noiembrie, începând cu ora 17:00, lansarea cărții „Grecia din România. Mănăstirile închinate din Țara Românească și Moldova, 1564-1866”, scrisă de Tudor Dinu, Editura Humanitas.
Organizatori evenimentului sunt: Arhiepiscopia Râmnicului, Editura „Humanitas”, Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea.
Alături de autor, vor susține alocuțiuni despre carte: Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului și Dr. Florin Epure, directorul Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea. Moderatorul evenimentului va fi Preot consilier Constantin Olariu.
Editura Humanitas, despre lucrare
Vreme de trei secole, mănăstirile închinate Locurilor Sfinte au spus un cuvânt greu în economia, cultura, spiritualitatea și politica Țărilor Române. Dincolo de clișeele sumare ale manualelor, istoria lor ne este puțin cunoscută.
Monografia de față umple, în premieră, un mare gol istoriografic. De ce alegeau domnii și boierii noștri să-și încredințeze ctitoriile unor centre religioase îndepărtate, precum Muntele Athos, Ierusalimul sau Sinaiul? Cum funcționau aceste corporații economice și spirituale, ce averi aveau, cât trimiteau în afară? Ce erori fatale au dus la lunga lor agonie și la sfârșitul lor definitiv?
Întemeiată pe o muncă de documentare de peste un deceniu, în arhive din țară și străinătate, și pe o cercetare de teren exhaustivă, din satele uitate ale Moldovei până în ungherele neștiute ale Orientului ortodox, cartea lui Tudor Dinu nu este doar o amplă reconstituire istorică, ci și o călătorie într-o lume demult apusă, cu frământările și luptele ei pentru credință, bogăție și slavă deșartă.
Tudor Dinu, despre cartea sa
„Dincolo de sfârșitul lor lamentabil, mănăstirile închinate au fost vreme de secole nu doar agenți economici esențiali ai Țărilor Române, ci și însemnate focare de spiritualitate ce au adus pe teritoriul Moldovei și Țării Românești ortodoxia în varianta ei greacă și au păstrat vie legătura cu marile centre ale creștinătății răsăritene. Au continuat să cultive arta ecleziastică de tradiție bizantină în forme deseori originale și remarcabile, așa cum sperăm să se convingă cititorul, însoțindu-ne într-un amplu periplu imagistic ce ne va purta atât prin lăcașurile închinate, răspândite de-a lungul și de-a latul Țărilor Române, cât și pe meleagurile Orientului ortodox.“
Tudor Dinu
Tudor Dinu, prenume complet Tudor Augustin Valeriu, este născut în anul 1978, este profesor doctor abilitat la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă, și doctor honoris causa al Universității Democrit a Traciei (Grecia).
A susţinut prelegeri şi conferinţe ca profesor invitat la universitățile din Atena, Tracia, Cipru, Berlin, Hamburg, Lund, Kiev, Brno, Sofia și Plovdiv, precum şi la mai multe societăţi ştiinţifice din Grecia. În ultimii ani a participat la cele mai importante congrese internaţionale de studii neoelene (Atena, Salonic, Ioannina, Chania, Chios, Paros, Komotini, Nicosia, Paris, Granada, Lund, Veliko Tîrnovo, Tbilisi).
În 2014 a fost ales și în 2018 reales secretar general al Societăţii Europene de Studii Neoelene.
Lucrările sale dedicate unor chestiuni de filologie, istorie, civilizație greacă veche, bizantină şi postbizantină, dar şi elenismului din Țările Române au fost tipărite în România, Grecia, Cipru, Franţa, Cehia, Letonia, Ucraina şi Georgia. Totodată, Tudor Dinu a publicat traduceri atât din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior), cât şi moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Embirikos, Hristos Yannaras etc.).
Este fondatorul şi redactorul-şef al primei reviste româneşti de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia.
Volume publicate: „Mihai Viteazul, erou al eposului grec”, 2008, „Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat – rivalităţi politice şi literare la începutul secolului XVIII”, 2011, „Bucureștiul fanariot. Biserici, ceremonii, războaie”, 2015, „Bucureștiul fanariot. Administrație, meșteșuguri, negoț”, 2017, „Oamenii epocii fanariote”, „Chipuri din bisericile Țării Românești și Moldovei”, publicată în anul 2018, a fost distinsă, în varianta greacă, cu premiul Academiei din Atena, „Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești”, 2022, „Moda în Țara Românească. Între Fanar, Viena și Paris, 1800-1850”, 2023, „Băi, hammamuri, desfătări. O istorie ilustrată a băilor din Țara Românească și Moldova”, 2024.
În duminica de Florii a anului 2018 a fost înnobilat la Constantinopol de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care i-a acordat titlul bizantin de archón hypomnematógraphos.
Iulian POPESCU
