Comuna Muereasca este situată în partea de nord a județului Vâlcea, învecinându-se în partea de est cu comuna Bujoreni, la vest cu Băile Olanești, la sud cu comuna Vlădești și Băile Olanești iar la nord cu orașul Calimanești, având ca suprafață administativ-teritorială 4288 ha.
– intravilan 341 ha;
– extravilan 3947 ha;
Din bilanțul teritorial extras, rezultă ca 37 % din suprafața totală a comunei îl reprezintă terenul agricol respectiv 1525 ha iar diferența de 63% respectiv 2763 ha este terenul neagricol.
Structural terenul este împărțit astfel:
– arabil – 301 ha
– pomicol – 231 ha
– pășuni și fânețe – 993 ha
– păduri – 2564 ha
– ape – 47 ha
– neagricol – 152 ha
Numeric populația este de 2685 locuitori, cu o structură normală și echilibrată respectiv copii, adulți și bătrâni.
Clima este temperat continentală, temperatura medie anuală fiind de 9 – 15° C.
Gradul de seismicitate este de 7,50 (D) pe scara Richter.
Atestarea documentara a comunei are loc in anul 1574, luna februarie, ziua 13 in actele domnitorului Alexandru II Mircea (1568-1574) – prima domnie (DIR: 1700-1750, Hurmuzachi, vol, VI, 1731, 26 II).
Ca numele comunei vine de la cuvântul MOARA, nu mai încape nici o îndoială. Pârăul Muereasca ce trece prin comună de la vest spre est, are la obarșie 2 izvoare: Moriștita Mare si Moriștita Mică. Asadar moriștita – morișcuta – moară. Acest fapt este întărit de un document din timpul lui Mihai Viteazul, emis la data de 6 iulie 1596 care arată urmatoarele: “Mihai Viteazul voievod întărește lui Oprea, lui Stan și lui Stanciu si lui Canda ocina în Comanca, în pădurea Răpuroasa și în Moreasca” (DRH: B X1 p-237; DIR, B, XVI vol VI).
Numele Muereasca respectiv Moreasca, apare în mai multe documente alături de Comanca în anii 1865, 1871, 1893, 1901. Astfel în anul 1871 satul Muereasca de Sus era format din satul Muereasca de Sus – 200 de case, catunul Pietrișul 20 case, Cătunul Comanca – 10 case, cu schitul Frăsinei. În 1893 Muereasca de Sus avea în componență satele: Muereasca de Sus, Șuța și Comanca.
Apariția numelui Muereasca împreună cu Comanca în aceste documente întărește faptul că acest nume se referă la localitatea noastră.
Într-un document din 1634 se observă trecerea treptată de la Moreasca la Muereasca (“Stanilă din Moereasca”), deși la 1574 (anul atestării documentare a Comunei) i se spunea Muereasca. Putem afirma cu certitudine că variantele MOREASCA și MUEREASCA au existat înainte de 1574, dar nu s-a păstrat nici un document.
Într-o vreme pe Valea Muereasca existau 13 mori de apa.
Este de notat ca în jurul anului 1600, în documente, Muereasca apare la plural MUERESTILE. În anul 1608, cu ocazia unor verificări a hotarelor mănăstirii Cozia de catre egumenul mănăstirii și de Sarchiz din Bujoreni, s-a constatat ca Sarchiz era moșnean pe ocina Bogdănesti și cu această ocazie “Se trag hotarele Călimănești, din apa Oltului cu pădurea până la Hotarul Muereștilor, iar celălalt pe lângă Pleviceneasca spre siliștea Bogdăneștilor … unde coboară Calea Carului Buda până în Hotarul Muereștile” (Tezaur medieval Vâlcea, vol. I, p. 89).
Un hrisov al domnului muntean Alexandru Iliaș din 18 aprilie 1617 menționează că acesta ia în stăpânire schitul Ostrov din județul Argeș și 11 fălci din Muereasca.
În timpul domniei lui Matei Basarab (1633-1654), țăranii liberi din Muereasca se vând în număr mare că rumâni în schimbul unor sume de bani, spătarului Preda Brâncoveanu. Între acesta și Episcopia Râmnicului intervine un act de schimb. Astfel, la 18 mai 1636: “moșnenii din Muereasca se vând rumâni spătarului Preda Brâncoveanu cu toți feciorii lor și cu toată moșia lor pentru 250 galbeni, plătindu-i și de bir cu 90 de galbeni…Au facut tocmeala cu cumparatorul să fie dați la Episcopia Râmnicului, iar Episcopia să-i dea în schimb spătarului Preda, moșia, satul Hrast din jud. Dolj ca să fie slobozi de dăjdii și cu voia lor să fie rumâni ai Episcopiei” (Pref. Jud. Valcea, Dosar 724/1833, fila 199, Ediția rev. Catalog IV Nr. 744 vol. II, p. 24).
La 20 mai 1636 Matei Basarab întărește Episcopiei Râmnicului și episcopului Teofil hrisovul prin care Preda Brâncoveanu schimbă satul Muereasca din jud. Vâlcea cu satul Hrașt din jud. Dolj. Așadar, după această dată majoritatea moșnenilor din Muereasca au devenit rumâni ai Episcopiei Râmnicului.
Din punct de vedere al situării față de zonele și centrele industriale, comuna este situată la distanța mică față de municipiul Rm. Vâlcea, cca 12 km.
Comuna este formată din 8 sate situate de-a lungul unei artere principale de circulație D.J. 658 Gura Vaii – Muereasca ( de Jos ) și satele: Hotarele, Frâncești- Coasta, Pripoara-Griu, Muereasca de Sus, Găvănești, Andreești, Șuța.
Principala arteră de circulație este drumul județean 658 care este asfaltat în totalitate până la Mănăstirea Frăsinei.
Drumurile comunale sunt balastate și totalizează aproximativ 15 km și sunt încadrate la drumuri de categoria a-III-a.
Principalele trepte de relief întâlnite pe teritoriul administrativ al comunei sunt zona de luncă situate pe platforma pârâului Muereasca și zona de dealuri.
Rețeua hidrografică este formată din pârâul Muereasca, cu numeroși afluenți. Având un bazin hidrografic mare în urma ploilor torențiale pârăul Muereasca iese din matcă existând zone inundabile și terenuri dispuse alunecărilor de teren.
Comuna nu beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat și nu are canalizare.
Este elecrificată în totalitate, are rețea de telefonie digitală, cablu TV și internet.
Pe raza localității funcționează telefonia GSM, operator – COSMOTE.
Există un sistem de colectare și preluare a gunoaielor, sistem de salubrizare care este delegat catre SC URBAN SA asigurând astfel igiena localității și eliminarea totală a riscurilor de poluare, îmbolnavire și alte consecințe nedorite.
Fondul de locuit este alcătuit din locuințe individuale de tip rural cu loturi în imediata apropiere. Zonele de locuit se caracterizează printr-o densitate scăzută cu numeroase terenuri libere ce pot fi folosite în construcții. Starea construcțiilor existente este în general bună.
Ca potențial economic existent, se remarcă numai principala activitate și anume agricultura și zootehnia, industria nefiind reprezentată pe teritoriul comunei. Profilul dominant al agriculturii comunei îl constituie pomicultura și creșterea animalelor. A scăzut mult șeptelul de animale (ovine și bovine ) deținut în gospodăriile individuale.
Ca potențial turistic ar fi turismul monahal deoarece pe teritoriul administrativ-teritorial al comunei este situată Mănăstirea Frăsinei, un obiectiv istoric de mare valoare, vizitat de un numar ridicat de turiști.
În localitatea Muereasca în fiecare an sunt organizate două sărbători tradiționale respectiv ALEGEREA JUNELUI și ROADELE TOAMNEI.
S-au semnalat izvoare cu apă minerală în satul Andreești (similare cu cele de la Olănești și Călimănești ). Se impune elaborarea unui studiu în ceea ce privește posibilitatea dezvoltării ca sat turistic, cât și a unui studiu pentru relevarea condițiilor de punere în valoare în perspectivă a apelor minerale semnalate.
Obiectivele de interes public și social, realizate până în prezent sunt următoarele:
Sediul Primariei ;
Sediul postului de poliție ;
Două școli respectiv Muereasca de Sus și Muereasca
Trei grădinițe pentru copii – Andreești , Muereasca de Sus, Muereasca
Căminul Cultural Muereasca de Sus;
Biblioteca Comunală;
Dispensarul Comunal Muereasca de Jos;
Două biserici: Muereasca de Sus respectiv Muereasca de Jos;
Mănăstirea Frăsinei;
Dispensar sanitar la Muereasca de Sus;
Dispensar veterinar și centrul de însămânțare artificială al bovinelor;
Baza sportivă Gheorghe Seltea Muereasca
Principalele lucrări edilitar-gospodarești care sunt necesare a se efectua pe raza comunei sunt:
-alimentare cu apă și efectuarea unei canalizări
-regularizarea pârâului Muereasca în vederea stopării alunecărilor de teren din zona realizată în proporție de 90%
-efectuarea unor lucrări de îmbunătațiri funciare în vederea stopării alunecărilor de teren agricole și forestiere;
– alimentarea cu gaze naturale
– program pentru protecția socială;
– modernizarea întregii infrastructurii de drumurii comunale și sătești;
– transformarea clădirii Siloz de Fructe în sala de sport și sala de festivitati;
– baza sportiva la Scoala cu clasele I – VIII Muereasca de Sus;
– spații de joacă pentru copii;
Pentru dezvoltarea agroturismului și a turismului monahal este necesar a se asigura investiții în vedere modernizării infrastructurii, respectiv alimentarea cu apă, amenajarea unei canalizări, consolidarea și modernizarea drumului județean 658.(Sursa: Site Primaria Muereasca).
Curierul de Râmnic
