Institutul de cercetare CEPA (Center for European Policy Analysis) a realizat, în luna mai, un raport care, conform autorilor, se vrea o strategie pentru flancul estic al NATO, intitulat: ONE FLANK, ONE THREAT, ONE PRESENCE (Un singur flanc, o singură ameninţare, o singură prezenţă), transmite Romanian Global News.
Graniţa din est a NATO este considerată, conform studiului, între Zona Arctică până la Munţii Caucaz, incluzând litoralul Mărilor Baltică şi Neagră. În studiu se spune că ţările din est sunt expuse zilnic şicanărilor militare, dezinformării, atacurilor cibernetice şi presiunii diplomatice de către Kremlin, scrie monitorulapararii.ro.
După invazia Ucrainei şi anexarea ilegală a Crimeei, în 2014, de către Federaţia Rusă, ţările membre NATO au decis să desfăşoare Grupuri de luptă pentru o prezenţă întărită în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia şi să realizeze structuri de comandament pentru o prezenţă adaptată la provocările de securitate din Regiunea Mării Negre, inclusiv în România.
Autorii studiului consideră că regiunea Mării Negre este mai valoroasă pentru Kremlin, din punct de vedere strategic, decât zona baltică, fiind considerată o bază de lansare a extinderii şi influenţei către Marea Mediterană, Balcanii de Vest şi lărgirii fisurilor în cadrul ţărilor NATO, cea mai vizată fiind Turcia.
NATO ar trebui să dezvolte o strategie pentru Marea Neagră care să plaseze această regiune în centrul hărţii geostrategice, consideră autorii studiului.
În raport se mai arată că lipsa coeziunii, operativitatea inadecvată a forţelor aeriene terestre şi navale, deficienţe ale mobilizării, lipsa infrastructurii, diferenţele dintre calitatea echipamentelor din unele ţări NATO din cele două regiuni (Baltică şi Marea Neagră) sunt principalele vulnerabilităţi ale Alianţei în faţa Rusiei.
De asemenea, în studiu se mai spune că inabilitatea statelor să se apere singure reprezintă o ameninţare pentru credibilitatea şi performanţa NATO.
Chiar dacă, conform informaţiilor din raport, România ar putea fi considerată, mai degrabă, o ţară vulnerabilă, în special din cauza operativităţii inadecvate a forţelor militare şi echipamentelor vechi, este însă ceva ce face ţara noastră deosebit de valoroasă pentru apărarea flancului estic: poziţia sa unică.
România are o poziţie unică, se arată în raport, pentru a obţine informaţii şi a avertiza timpuriu asupra viitoarelor agresiuni ale Rusiei. Autorii chiar recomandă deschiderea unui centru ISR la Buzău. O altă linie de urmat pentru ţara noastră, ca stat de frontieră, ar fi să dezvoltăm capabilităţile ISTAR (Intelligence, Surveillance, Target Acquisition, and Reconnaissance).
Pentru a dezvolta capabilităţi ISTAR, România are nevoie de avioane fără pilot şi drone, iar intrarea recentă pe piaţa din România a unei mari companii de UAV din Israel nu este întâmplătoare. Încă de anul trecut, ministrul apărării, Nicolae Ciucă, a declarat că va achiziţiona drone de supraveghere şi de atac pentru armată.
O altă capabilitate care trebuie dezvoltată, conform raportului, este cea a apărării cibernetice, mai ales că România are mâna de lucru specializată şi o infrastructură dezvoltată.
Printre cei patru autori ai studiului, îl întâlnim şi pe generalul-locotenent (r) Ben Hodges, fost comandant al Forţelor Terestre ale SUA din Europa. Generalul Hodges cunoaşte realităţile din ţara noastră, el a fost cel care a coordonat trupele aliate şi partenere în cadrul unui mare exerciţiu desfăşurat în România, în anul 2017, şi a arătat principalele vulnerabilităţi ale ţărilor de pe graniţa de est, accentuând inclusiv pe un Shengen militar pentru deplasarea mai uşoară a coloanelor militare care ar interveni în sprijinul ţărilor NATO din est. Ceilalţi autori sunt: Janusz Bugajski, col (r) Ray Wojcik şi Carsten Schmiedl.
Romanian Global News
