Bogdan Aurescu, la întâlnirea cu omologul ungar, a lansat un apel „pentru evitarea deteriorării nejustificate a relaţiei bilaterale” şi „dezvoltarea unor relaţii fireşti de bună vecinătate”
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, marţi, 26 mai, că este necesar ca în relaţia româno-ungară să fie readus „climatul de încredere şi respect reciproc”, făcând apel, totodată, la „reţinere şi discernământ”, transmite Agerpres, preluat de Romanian Global News.
„România este profund interesată să ieşim din logica provocărilor şi a confruntării şi propunem crearea premiselor conturării unei rel aţii româno-ungare constructive civilizate, moderne, pragmatice, europene. Este nevoie să readucem în relaţia bilaterală climatul de încredere şi respect reciproc. De aceea, între noi există o relaţie foarte bună pe care am construit-o cu multă vreme în urmă, aşa încât să putem să conferim relaţiei bilaterale o traiectorie corespunzătoare Parteneriatului nostru strategic. Ne dorim o abordare pozitivă a relaţiei cu Ungaria, ca buni vecini. Ne dorim să acţionăm împreună în baza principiilor din Tratatul politic din 1996, în baza Declaraţiei de Parteneriat strategic româno-ungar pentru Europa Secolului XXI, din 2002. De aceea, am făcut şi facem apel la reţinere, la discernământ şi pledăm – în special în actualul context, care este marcat de efectele nocive ale crizei de COVID-19, care afectează toţi cetăţenii statelor noastre – pentru implicare deplină şi reală în construirea unei relaţii de bună vecinătate şi de Parteneriat strategic autentic”, a arătat Aurescu, în cadrul unei conferinţe de presă comune, cu ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, Peter Szijjarto, aflat în vizită la Bucureşti.
Ministrul român de Externe a declarat că a avut o discuţie „foarte substanţială” cu privire la relaţia bilaterală. El a adăugat că, „în pofida momentelor tensionate care s-au desfăşurat în ultima perioadă”, MAE român „s-a abţinut să reacţioneze”, având ca scop detensionarea acestora. Totodată, Aurescu a subliniat că „o logică de parteneriat” evită „cu orice preţ, şi mai ales în momentele critice”, escaladarea.
„Este o vizită care are loc într-o perioadă sensibilă în această relaţie bilaterală şi, aşa cum i-am mărturisit domnului ministru, am fost la început reticent cu privire la organizarea acestei vizite acum, pentru că suntem la zece zile până la ziua semnării Tratatului de la Trianon, 4 iunie, care are semnificaţii diferite pentru România şi, respectiv, pentru Ungaria. De asemenea, în ultima perioadă, au existat o serie de momente tensionate la nivelul relaţiei bilaterale. Şi, de asemenea, suntem într-un context excepţional şi anume al stării de alertă în România”, a spus Aurescu.
El a lansat un apel „pentru evitarea deteriorării nejustificate a relaţiei bilaterale” şi „dezvoltarea unor relaţii fireşti de bună vecinătate”, în care să prevaleze dialogul şi respectul reciproc.
„Un prim semnal concret al dorinţei părţii ungare de a adopta o atitudine constructivă în ţara noastră este ca în perioada imediat următoare – aşa cum i-am spus direct, sincer, domnului ministru – este ca oficialii din Ungaria prezenţi pe teritoriul României să nu facă declaraţii publice contrare spiritului Parteneriatului nostru strategic, în aşa fel încât să respectăm logica acestui Parteneriat strategic, a Tratatului politic de bază, manifestând, în acelaşi timp, respect pentru ordinea constituţională din România. Orice fel de astfel de declaraţii, în contextul acestei perioade, care marchează până la 4 iunie aniversarea sau comemorarea Tratatului de la Trianon, vor duce la deteriorarea relaţiei bilaterale şi noi nu ne dorim acest lucru”, a evidenţiat Bogdan Aurescu.
Potrivit acestuia, în cadrul discuţiilor, a fost abordată şi semnificaţia datei de 4 iunie, explicând ă pentru România „Tratatul de la Trianon nu înseamnă decât consfinţirea juridică la nivelul relaţiilor internaţionale a actului de importanţă cu adevărat primordială al Marii Uniri” de la 1 Decembrie 1918, prin exercitarea dreptului de autodeterminare al naţiunii române, care pentru ţara noastră reprezintă momentul principal, de referinţă al creării statului unitar modern.
„Nu contestăm dreptul suveran al Ungariei de a stabili modalităţi de sărbătorire sau de comemorare a evenimentelor istorice semnificative pentru statul şi poporul ungar, doar că pentru noi acest moment are o altă semnificaţie. Este o semnificaţie secundară faţă de semnificaţia lui 1 Decembrie 1918. Prin urmare, interpretarea diferită a faptelor istorice este posibilă, dar este necesar să depăşim confruntarea generată de această interpretare diferită a faptelor istorice, să privim spre viitor, în spiritul secolului XXI, să cooperăm într-un spirit european, modern, pragmatic, în folosul generaţiilor prezente şi viitoare”, a mai spus ministrul român.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, de asemenea, că va avea în perioada următoare discuţii cu omologul de la Budapesta pe tema programului de dezvoltare economică a Ardealului, subliniind că în prezent acest program nu are acordul părţii române şi că acesta trebuie să respecte legislaţia europeană şi românească, dar şi să fie nediscriminatoriu.
Precizările au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă comune susţinută de Bogdan Aurescu şi ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, Peter Szijjarto, la sediul MAE.
„Am discutat şi despre programul de dezvoltare economică a Ardealului. Am amintit poziţia cunoscută a autorităţilor române. Nu există niciun acord al României pentru implementarea acestui program pe teritoriul României, dar am transmis în acelaşi timp colegului meu care sunt parametrii minimi, de bază, pe care acest program ar trebui să îi respecte, care sunt premisele esenţiale pentru discuţii cu privire la acest subiect. Am propus să discutăm despre încheierea unui acord cu privire la acest program care să aibă în vedere gestionarea de o manieră transparentă şi nediscriminatorie a acestor elemente ale programului, nu pe criterii etnice, nu cu încălcarea legislaţiei europene sau româneşti privind concurenţa pe piaţă. Prin urmare, vom avea discuţii în perioada următoare cu privire la acest program şi sperăm să ajungem la o înţelegere pe baza acestor parametri”, a spus Bogdan Aurescu.
Peter Szijjarto a arătat la rândul său că doreşte să ajungă la o înţelegere cu partea română, astfel încât programul să continue.
„Contractele care au fost încheiate privind sprijinirea şi investiţiile s-au terminat. Guvernul este pregătit să acorde în continuare aceste investiţii. Desigur, doresc să ne înţelegem cu domnul ministru Aurescu cum să continuăm pe mai departe. Deocamdată nu există niciun contract care să fie în derulare şi acum este un prilej deosebit de important pentru a stabili ce vom face în viitor. (…) În 2017 am vorbit cu Teodor Meleşcanu despre această problemă şi atunci am discutat condiţiile. Desigur, niciodată nu am scris, ne-am uitat unul în ochii celuilalt şi astfel am stabilit programul. Am înţeles că domnul ministru doreşte să facem o înţelegere în scris. Desigur, o să facem. Pe teritoriul României se va întâmpla desfăşurarea programului şi fără această semnare nu putem”, a spus Peter Szijjarto.
Aurescu a subliniat că în prezent acest program nu are acordul părţii române şi nici nu are valabilitate, deoarece nu a fost scris.
„Noi nu avem informaţii, instituţional vorbind, despre existenţa unui astfel de acord. Nu pun la îndoială ceea ce spune colegul meu Peter, dar pentru a fi cu adevărat în legalitate cu un astfel de program este nevoie ca el să fie cu implicarea autorităţilor române, să fie fără ţintă etnică – deci să fie nediscriminatoriu – să aibă în vedere nu doar o anumită regiune, locuită eventual doar de către o anumită comunitate etnică şi, foarte important, să respecte legislaţia europeană şi românească în materie de competiţie şi ajutor de stat. (…) Nu ne opunem unui astfel de program dacă el corespunde parametrilor de drept internaţional, de drept european şi legislaţiei române, pentru că el se desfăşoară sau ar urma să se desfăşoare pe teritoriul României. Sunt încredinţat că în discuţiile care vor urma vom putea să găsim o formulă care să corespundă acestor parametri”, a mai spus Aurescu.
În altă ordine de idei, Aurescu a subliniat că România este interesată de identificarea unor proiecte reciproc avantajoase, precum şi de dinamizarea cooperării economice, îndeosebi în domenii precum infrastructura sau energia. El a transmis părţii ungare aprecierea faţă de identificarea de soluţii viabile în vederea creării unui coridor de tranzit pentru cetăţenii români şi a asigurării circulaţiei lucrătorilor transfrontalieri.
„Am reuşit, practic, prin discuţii bilaterale susţinute, să găsim soluţii în beneficiul cetăţenilor noştri”, a afirmat ministrul român.
Aurescu a adăugat că România doreşte dezvoltarea relaţiilor economice, în condiţiile în care între cele două ţări există schimburi comerciale importante, cu potenţial de creştere. Astfel, anul trecut, schimburile comerciale au ajuns la 9,4 miliarde de euro.
„Suntem interesaţi să acţionăm, însă nu numai pentru dezvoltarea acestui nivel de schimburi, dar şi pentru echilibrarea balanţei comerciale, în sensul sporirii volumului exporturilor româneşti pe piaţa din Ungaria. De asemenea, am reluat propunerea de creare a unei camere de comerţ bilaterale în Ungaria, pentru promovarea intereselor companiilor româneşti pe piaţa ungară, respectiv pentru promovarea intereselor companiilor ungare pe piaţa românească. Din păcate, investiţiile româneşti în Ungaria se află la un nivel destul de redus, de aproximativ 160 de milioane de euro, sunt peste 7.700 de societăţi cu capital românesc, dar apreciem că nu este suficient şi dorim să stimulăm creşterea semnificativă a acestor investiţii”, a spus ministrul.
Aurescu a mai precizat că a convenit cu Peter Szijjarto reluarea activităţii Comitetului bilateral pe probleme economice, care nu s-a întâlnit de peste patru ani. Totodată, partea română a propus organizarea unui forum economic mixt româno-ungar, care să promoveze domeniul IT&C, tehnologiile de mediu şi economia digitală. Au mai fost abordate extinderea cooperării în domeniul sănătăţii, având în vedere că „există deja o colaborare importantă” în domeniul transplantului pulmonar, precum şi problematica energiei, inclusiv tematica BRUA.
„Am convenit ca în perioada următoare reprezentanţii speciali din cele două ministere de externe, care se ocupă de energie, să se întâlnească şi să discute aprofundat pe toate aceste teme”, a mai spus Aurescu.
Romanian Global News
