În timp ce mai multe guverne studiază posibilitatea de a subvenționa jurnalismul în ideea de a garanta că media continuă să transmită informații de calitate, este interesant de analizat cazul Austriei, care a pus la punct un sistem de subvenții care funcționează deja de o jumătate de secol.
Analiza a fost făcută de Paul Murschetz care observă că intervenția puterilor publice pe piețele media sub forma unei susțineri financiare, nu este nouă pe ansamblul Europei, fiind tradițională chiar, în unele țări și fiind considerată drept un mijloc acceptabil pentru a garanta libertatea presei și pluralismul media.
În spațiul anglo-saxon, o reglementare minimală este, în general, preferată, iar guvernele sunt reticente în susținerea unei prese incapabile de a supraviețui fără o formă de ajutor financiar. În schimb, în Austria, Franța, Norvegia și Suedia s-a optat pentru politici publice mult mai intervenționiste în materie de presă, considerând că este singura modalitate prin care să poată fi păstrată pluralitatea și diversitatea opiniilor.
În Austria, țară mică, cu circa 8 milioane de locuitori, deci cu o piață media mică, presa de informație nu ar fi putut supraviețui fără susținere publică. Subvențiile au fost introduse pentru prima dată în Austria în 1975, de către guvernul social-democrat condus de Bruno Kreisky și au continuat de atunci fără oprire. Scopul de astăzi al subvențiilor a fost definit în legea din 2004 a subvenționării presei, aflată și acum în vigoare. Astfel, subvențiile disponibile sunt împărțite în trei mari categorii: subvenții generale pentru distribuție; subvenții speciale pentru păstrarea varietății conținuturilor; promovare de calitate și subvenții adaptate la viitor. Anul trecut, 11 cotidiene și 37 de săptămânale au beneficiat de primul tip de subvenții, 4 cotidiene de al doilea tip și 58 de ziare de al treilea tip de subvenții.
Subvențiile publice generale sunt vărsate la toate cotidienele și săptămânalele din Austria, caz unic în Europa. În 2019, guvernul a susținut presa cu subvenții directe în valoare de 8,9 milioane de euro.
De la intrarea sa în vigoare, acest tip de subvenții a fost criticat pentru că ar perturba concurența loială pe piață, în favoarea marilor ziare, cum sunt tabloidele cu distribuție mare, de exemplu Kronenzeitung, Kleine Zeitung, Der Standard, Die Presse.
La rubrica promovarea calității, subvențiile îi ajută pe editori să formeze noi jurnaliști, să recruteze corespondenți străini și să furnizeze gratuit presa în școli. Analistul spune însă, că subvențiile, deși au ajutat presa să supraviețuiască, nu au adus o contribuție la ameliorarea normelor editoriale. Fapt evident și în timpul crizei pandemice de anul acesta.
Guvernul federal a promulgat o lege Covid19 care conține o măsură de susținere extraordinară pentru proprietarii presei de informații, atât pentru print, cât și pentru radiodifuzori. Sumele nu au fost însă repartizate egal, presa opoziției primind mai puțini bani. În concluzie, spune analistul, deși susținerea pe timpul crizei poate sprijini pe termen scurt presa aflată în dificultate, este clar că sistemul de subvenții austriac trebuie reformat în totalitate, deoarece ajutoarele de stat pentru media nu constituie o soluție miraculoasă nici pentru criză, nici pentru industria informației.
DOM PROFESOR în evz.ro
