Comisia Europeană a publicat raportul final al unui studiu care a explorat condițiile în care au fost mediatizate subiectele europene în diferitele media europene. Cncluziile studiului vor sta la baza deciziilor viitoare în domeniul acțiunilor multimedia și vor fi utilizate pentru a înțelege mai bine evoluția și funcționarea sectorului.
Studiul a urmărit tendințele principale din presa de informații, factorii care afectează desfășurarea optimă a profesiei de jurnalist, mediatizarea subiectelor europene, lacunele și oportunitățile potențiale cu care se confruntă sectorul. Astfel, în ce privește pluralismul, sunt analizate tendințele generale și compoziția acționariatului în media. Se constată o tendință accentuată către concentrarea proprietății mai multor companii în mâinile câtorva posesori și mai multe companii media private decât publice. Exemplele principale sunt achizițiile făcute de Murdoch în Marea Britanie, parteneriatul Liberty Globaland-Vodafone în Regatul Țărilor de Jos și asocierea MEO-GMC din Portugalia.
Baza de date MAVISE26 a Observatorului European al Audiovizualului arată că în segmentul audiovizual, 90% dintre companii sunt private, în timp ce companiile publice media reprezintă doar 9% din piață.
Pe ansamblu, pluralismul și independența media par din ce în ce mai amenințate. Labour Expert Group raportează, de exemplu, că proprietatea concentrată este legată de tendința de digitalizare și de condițiile de muncă din ce în ce mai proaste ale jurnaliștilor: program de lucru mai lung, mai multe sarcini de îndeplinit, presiunea continuă pentru recalificare, locuri de muncă instabile și, în general, o deteriorare a echilibrului între viața profesională și cea privată.
În ce privește mediatizarea afacerilor europene, echipa de cercetare a respectat definiția Comisiei Europene, care consideră abordarea tematicii europene din două unghiuri: o bună înțelegere a afacerilor europene care cuprind teme economice, politice și sociale comune în statele membre, alături de procesul decizional regional care are potențialul de a modela opiniile asupra UE, sau poate afecta cetățenii și o perspectivă europeană în reportaje și actualități în ce privește afacerile europene.
Pentru analiză au fost luate în calcul cifrele publicate de Eurobarometrul pe 2018. Asfel, chiar dacă doi europeni din trei se consideră prost informați, există o tendință pozitivă la cetățenii care se consideră bine informați pe acest subiect.
Astfel, prezentarea preferențială a unor subiecte europene, cum au fost criza financiară, criza migranților și alegerile europene, au contribuit la atragerea interesului marelui public pentru afacerile europene în ultimii zece ani.
În ce privește sursele de informare pentru afacerile europene, se constată întâietatea televiziunii, în timp ce internetul și rețelele sociale, care sunt cele mai consultate, nu oferă satisfacție europenilor. Se observă și faptul că diferențele între presa tradițională de informații, radio și presă scrisă și mijloacele recente, cum sunt internetul și rețelele sociale este din ce în ce mai mică.
Dar, pentru problematica europeană esențială vieții sale, europeanul se sprijină pe surse considerate fiabile . Dacă televiziunea este cea mai utilizată, internetul, radioul și presa scrisă dețin părți similare din audiență.
Studiul relevă și faptul că subiectul afacerilor europene este slab reprezentat în mediul digital în toate țările UE.
DOM’PROFESOR
