omitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, condus de Ludovic Orban, a stabilit, luni seară, că este permisă organizarea de manifestări cu ocazia sărbătorilor religioase numai cu participarea celor care au domiciliul sau reşedinţa în localitatea respectivă, explicând măsura prin faptul că riscul de infectare este unul foarte mare atunci când pelerinii se deplasează dintr-o localitate în alta cu mijloace de transport precum autocare, transmite www.stiripesurse.ro, preluat de Romanian Global News.
Decizia vine chiar în săptămâna marelui pelerinaj de la Iași, dedicat Sfintei Cuvioase Parascheva, și înaintea celui care ar trebui să aibă loc la București, de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor. Patriarhia Română a reacționat prompt și a atras atenția că ”măsurile sprijinite pe rațiuni medicale cu impact public trebuie luate cu maxim discernământ și bunăvoință, astfel încât ele să nu conducă la afectarea unor libertăți, la contrarierea și tulburarea oamenilor credincioși care compun majoritatea societății românești”.
STIRIPESURSE.RO a dialogat cu reprezentantul României în panelul de experți pe libertate religioasă al OSCE, Cătălin Raiu, despre hotărârea oamenilor conduși de premierul Ludovic Orban de a introduce noi interdicții ce îi vizează exclusiv pe ortodocși. Concluzia profesorului Raiu, cadru didactic la Universitatea București și ASE, este cât se poate de clară: ”adresa din cartea de identitate nu poate fi un motiv pentru interzicerea exercitării libertății religioase și în cazul acesta chiar și al libertății de mișcare”.
” Cristi Șelaru: Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, condus de Ludovic Orban, a decis, luni seara, să interzică accesul pelerinilor din alte localități la pelerinajele din România. De exemplu, la Iași, unde are loc marele pelerinaj al Sfintei Cuvioase Parascheva, un pelerin din București sau din Miroslava, o localitate de lângă Iași, nu au voie să participe. Se mai respectă libertatea religioasă a cetățeanului printr-o astfel de decizie?
Cătălin Raiu: Pelerinajele ca manifestare directă a libertății religioase pot fi restrânse în condiții de pandemie conform standardelor internaționale (ICCPR art. 18, OSCE etc.), doar dacă statul se menține în matca neutralității religioase, iar restricțiile:
- sunt clar și explicit prevăzute și detaliate de lege pentru a fi anterior aplicării cunoscute de #culte și cetățeni în spiritul libertății religioase; practica occidentală impune însoțirea restricțiilor de ghiduri de aplicare ușor de înțeles de către toată lumea;
- servesc scopului general de protejare a sănătății publice și nu țintesc marginalizarea anumitor categorii sociale sau comunități religioase;
- nu sunt discriminatorii în limbaj și aplicabilitate; astfel, restricțiile enunțate de lege trebuie să utilizeze termeni juridici, neutri din punct de vedere religios, nu aproximări ale unor manifestări liturgice particulare;
- servesc strict scopului și perioadei anunțate și nu sunt folosite pentru obținerea de beneficii politice sau de altă natură.
Restrângerea exercitării libertății religioase trebuie să se aplice într-un mod nediscriminator, cu alte cuvinte adresa din cartea de identitate nu poate fi un motiv pentru interzicerea exercitării libertății religioase și în cazul acesta chiar și al libertății de mișcare. Nediscriminarea prevăzută de tratatele și standardele internaționale de referă atât la nediscriminarea între culte: nu poți interzice astfel de manifestări doar anumitor culte, iar altora nu, dar se aplică și în raport cu alte segmente ale societății: mersul cu autobuzul/autocarul la pelerinaj trebuie tratat cu aceeași măsură juridică precum mersul cu autobuzul/autocarul ca să vizitezi rudele sau la locul de muncă.
Cristi Șelaru: La sfârșitul lunii, la București, ar trebui să aibă loc pelerinajul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor. Situația va fi similară cu cea de la Iași. Ce pot face oamenii pentru ca Guvernul să le respecte drepturile? Cât de mare este discriminarea la care sunt supuși ortodocșii, pentru că ei par a fi vizați de noua decizia a CNSU, și dacă știți să existe vreun astfel de precedent în democrațiile occidentale?
Cătălin Raiu: Nu pretind să știu dacă există vreun precedent în democrațiile occidentale în sensul întrebării enunțate. Dar, statul are obligația de a avea prevăzut în lege ce e de făcut în astfel de situații. Dacă mâine România intră în stare de război, statul are legislație specifică pentru rechiziționarea de bunuri de la populație pentru a le folosi în scopul protejării securității naționale, de exemplu. Aceeași logică se aplică și în domeniul drepturilor omului și libertății religioase.
Statul român ar fi trebuit să aibă o legislație coerentă care să prevadă cât mai detaliat posibil ce se întâmplă cu fiecare dintre drepturile și libertățile fundamentale în situație de epidemie/pandemie. La începutul pandemiei statul român nu avea o astfel de legislație.
Însă din martie și până acum, a avut timp suficient să o producă, să o supună dezbaterii publice, astfel încât la acest moment, sau oricând pe viitor, restricțiile aplicate să fie deja cunoscute de populație, să fie predictibile, iar lumea să știe la ce să se aștepte. Democrația este în primul rând un regim politic consensual. Astfel, orice mică modificare asupra regimului drepturilor și libertăților trebuie să fie ab initio prevăzută de lege și aplicată într-o manieră predictibilă pentru ca tensiunile sociale să nu escaladeze. Pentru a face acest lucru statul român ar fi trebuit să fie conectat la organizațiile internaționale care se ocupă de protejarea libertății religioase. Numesc aici nu doar OSCE, ci și ONU, Comisia Europeană și Departamentul de Stat al SUA, Alianța Internațională a Libertății Religioase de unde suntem absenți, instituții care furnizează expertiză pentru astfel de momente.
Tot o măsură concretă care ar fi temperat foarte tare stângăcia statului în restricționarea brutală și severă a libertății religioase în pandemie (lucru consemnat de Raportul oficial al OSCE referitor la drepturilor omului în timpul stării de urgentă publicat în iulie 2020), este aceea de înființare a mandatului de Reprezentant național pentru Promovarea Libertății Religioase pe modelul SUA, UK și majorității statelor membre UE, adică o funcție de expert care are rolul de a interveni și sprijini cu expertiza sa și cu expertiză internațională guvernul pentru ca restricționarea libertății religioase să se facă în mod democratic, nu abuziv.”, a precizat Cătălin Raiu, care este și președintele FoRB România, Asociație pentru Promovarea Libertății Religioase.
ROMANIAN GLOBAL NEWS
