Creştinii marchează duminică Sărbătoarea Soborului Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. Iniţial, cultul îngerilor era asimilat credinţelor păgâne şi eretice, aceştia fiind cinstiţi împreună cu soarele, luna şi stelele, pe care le socoteau că au suflet viu. Erau, în vremea Sfinţilor Apostoli, eretici care se lăudau cu mândrie că urmează îngerilor prin înfrânare şi prin viaţa lor cea curată şi învăţau a se da aceeaşi închinăciune îngerilor ca şi lui Dumnezeu. De asemenea, existau alţii care considerau că îngerii sunt mai presus de Hristos.
Biserica creştină a înlăturat o astfel de credinţă rătăcită a închinării la îngeri, instituind dreapta credinţă şi vrednica cinstire a prăznuirii sfinţilor îngeri ca slujitori ai lui Dumnezeu şi păzitori ai neamului omenesc. Astfel, chiar şi în locurile unde astfel de erezii erau destul de puternice a început a se săvârşi cu dreaptă mărire prăznuirea soborului îngeresc, zidindu-se biserici mari în numele Sfântului Arhanghel Mihail, căpetenia îngerilor.
Prăznuirea Soborului Sfinţilor Îngeri s-a ales în a opta zi a lunii noiembrie, care este a noua după luna martie – ce este întâia de la zidirea lumii – spre închipuirea numărului cetelor îngereşti, în număr de nouă, pe care le-a numărat Sfântul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfântului Apostol Pavel. Ultima dintre acestea este treapta Începătoriilor, Arhanghelilor şi Îngerilor, care, după cum zice şi Sfântul Maxim Mărturisitorul, ‘aceasta este ierarhia cea mai de jos şi mai aproape de noi’.
Dintre aceştia, primii se numesc Începătorii, pentru că sunt mai mari peste îngerii cei mai de jos, rânduindu-i spre împlinirea dumnezeieştilor porunci. Lor le este încredinţată îndreptarea a toată lumea şi păzirea împărăţiilor şi a domniilor, a neamurilor şi a limbilor. Fiecare împărăţie, neam şi limbă are păzitorul şi îndreptătorul ei, un înger din această ceată cerească.
Arhangheli se numesc cei mari şi vestitori de bine, cei care descoperă cunoştinţa voii lui Dumnezeu şi înţelegerile pe care le primesc ei de la cetele cele mai de sus, pentru ca să vestească îngerilor celor mai de jos şi printr-înşii oamenilor.
Voievozii tuturor acestor trei cete mai de jos, după Sfântul Maxim Mărturisitorul, sunt Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, rânduiţi de Dumnezeu ca nişte credincioşi slujitori ai Lui, care în vremea căderii satanei (Luceafărul ce a căzut din pricina mândriei) au adunat aceste trei cete şi oşti îngereşti şi Arhanghelul Mihail a strigat cu glas mare: ‘Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică’ înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi şi să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu. Astfel grăind Arhanghelul Mihail către tot soborul îngeresc, a început cel ce stătea la locul cel dintâi, în prima ceată, împreună cu toate cetele cereşti, a slăvi pe Sfânta cea de o fiinţă şi nedespărţită Treime, pe Unul Dumnezeu, cântând: Sfânt, sfânt, sfânt, Domnul Savaot, plin este cerul şi pământul de mărirea Ta!
Această conglăsuire a sfinţilor îngeri s-a numit sobor îngeresc, adică luare aminte, o cugetare, o glăsuire, o unire, căci împreună şi cu un glas slăvesc pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Sfânta Treime.
Arhanghelii este o sărbătoare populară cu dată fixă (8 noiembrie), în a cărei tradiţie se susţine că Arhanghelii – Mihail şi Gavriil – preiau sufletele celor morţi, le însoţesc şi le conduc, după caz, în Rai sau în Iad, fiind înfăţişaţi cu aripi şi cu săbii, informează Agerpres.
Mihail, mult mai prezent în folclorul românesc decât Gavriil, păstrează, uneori, cheile Raiului, se luptă cu Scaraoţchi, veghează la capul bolnavului, dacă acesta urmează să moară sau la picioarele lui, dacă mai are zile de trăit.
Tradiţii despre Arhangheli au fost atestate în toate zonele etnografice româneşti.
De Sfinţii Arhangheli, există credinţa că fiecare om trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi ‘lumina de veci’ în lumea de dincolo. Finii obişnuiesc să meargă la naşi cu colăcei. În turmele de oi se aduc berbecii. Cu această ocazie, se face turta berbecilor, care se aruncă între oi. Dacă aceasta cade cu faţa în sus, oilor le va merge bine.
Se spune că Arhanghelul Mihail are putere asupra Soarelui şi a Lunii. Arhanghelul Mihail dă drumul gerului pe îndelete, ca să se obişnuiască oamenii cu el și stă la capul omului care trage să moară ca să-i conducă sufletul în Rai.
Superstiţia spune că dacă se face o turtă din făină de porumb şi se aruncă între oi, iar dacă aceasta cade cu faţa în sus, atunci veţi putea fi considerată a fi purtătoare de fecunditate. Sunt strict interzise îndeletnicirile casnice, iar cei care nu se vor supune acestei reguli sunt sortiţi să aibă parte de mare chin înaintea morţii. Evită bârfele, mânia şi răzvrătirea că altfel cei care vor recurge la astfel de lucruri vor fi urmăriţi de ghinion timp de cinci ani de zile
Cei care vor posti cu ocazia acestei sărbătoare vor fi feriţi de boli şi lovituri. Superstiţiile din popor spun că în această zi este bine să aprinzi o lumânare şi pentru sinucigaşi sau osândiţi. Tot în această zi, se spune că nu e bine să lucrezi. Cei ce o vor face se vor chinui mult înainte de moarte.
În ziua Sfinților Arhanghel Mihail și Gavril, se împarte pentru sufletul morților, se aprind lumânări atât pentru cei vii, cât și pentru cei morți fără lumânare sau în împrejurări năpasnice.
(Sursa:Timpul).
Corina Enache
