Pentru bunicii noștri, ziua de 10 Mai era o zi mare sărbătoare. Mai întâi a fost Ziua Națională pentru cei din Principatele Române, devenite Regatul României, apoi, după 1918 și pentru cei din Transilvania. Potrivit RFI, în Capitală, de 10 Mai bucureștenii făceau așa numita ”Bătaie cu flori de la șosea”.
Şoseaua Kiseleff este strada pe care, la 8 februarie 1859, a trecut domnitorul Alexandru Ioan Cuza, când a intrat în Bucureşti, iar în 10 mai 1866, tot aici, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (Carol I) primeşte, din partea primarului de atunci al Capitalei, Dumitru I. Brătianu, cheia oraşului. Însă șoseaua Kiseleff, din 1895, până la finalul perioadei numite ”La belle epoque”, a devenit, de 10 Mai, teatrul unul adevărat război: o bătălie în care muniția erau florile de primăvară.
Puțini sunt cei care știu că obiceiul cunoscut de-a lungul anilor drept ”bătaia cu flori de la șosea” a fost, inițial, un eveniment caritabil. Cei care doreau să fie văzuți cum aruncă cu flori, trebuiau să plătească. Cu timpul, popularitatea evenimentului floral a devenit atât de mare, încât a fost organizat în fiecare an, doar de dragul de a sărbători 10 Mai într-un fel colorat și, mai ales, bine mirositor.
Bătaia cu flori avea loc imediat după parada militară care se desfășura în fiecare an de Ziua Națională. Cu mic cu mare, fie oameni cu stare sau locuitori ai mahalalelor, se strângeau la Șosea, de-o parte și de alta, participanți activi și spectatori. Negustorii de flori pregăteau buchetele și firele care urmau să fie aruncate de beligeranți de pe o parte și de pe cealaltă a șoselei.
Totul începea cu salutul dat familiei regale, care se afla în tribunele din Piața Victoriei. ”Dezmățul” floral începea din dreptul Monetăriei. Aruncau cu flori nu doar cei aflați în stradă, ci și bucureștenii de la balcoane, iar efectul final era un spectacol vesel și multicolor.
De obicei, bătaia cu flori se încheia în jurul orei 16.00, când o parte dintre ”războinici” erau invitați la recepția de 10 Mai a Casei Regale. În urma lor, rămânea șoseaua acoperită de un covor de flori, pe care copiii se întreceau în a le aduna.
Obiceiul a fost reînviat în 2014, când o bătaie cu flori a fost organizată la împlinirea a 555 ani de la prima atestare documentară a Bucurestiului.
Ulterior, tradiția a fost reînviată în în cadrul Festivalului Povești de București, prin care Capitala și-a sărbătorit atestarea documentară.
C.R.
