Cicloturism Vâlcea, clubul pătimașilor naturii și ai MTB-ului

734 0

„Cicloturismul, ca formă de turism practicată de pe şaua bicicletei, a început să fie înţeles din ce în ce mai bine, atât de cei care-l practică, dar şi de cei care pot beneficia de pe urma acestui trend”.

Poate nu știați, dar în Vâlcea există un club de turism pe bicicletă, denumit Cicloturism Vâlcea, din care fac parte împătimiții de Mountain Biking, adică turism montan pe bicicletă, oameni simpli, frumoși, mari iubitori de natură, de diferite vârste și cu pregătiri diferite, care aproape săptămână de săptămână iau dealurile și munții la… pedală. Activitatea presupune nu doar bucuria de a pedala liber în natură, pentru a admira frumusețea pură a dealurilor și munților, ci și sport, sănătate și dezvoltarea armonioasă a mușchilor implicați. Uneori, aceștia merg zeci de kilometri, fie vară, fie iarnă, toate anotimpurile sunt frumoase și natura oferă bucurii de neprețuit.

Unul din inimoșii clubului este Nicu Constantin, instructor auto, dar în timpul liber, poate unul din cei mai pătimași bicicliști ai județului.

O parte a membrilor au participat la campania de vaccinare pe biciclete, încercând să dea exemplu de urmat în lupta împotriva virusului ce terorizează planeta.

Iată povestea unei dimineți de expediție, așa cum au postat-o bicicliștii vâlceni pe pagina proprie de Facebook.

Gălăgioși, ne adunăm în zona de plecare cunoscută de toată lumea „La Casa Științei, în parcare”. De fiecare dată ne salutăm și ne bucurăm să ne revedem după aproape o săptămână de la tura precedentă.

Unii dintre noi cu câte o cafea in mână, alții, cu un covrigel, o banană, o sticlă cu apă sau alte minunății culinare, începem să povestim și să prevestim ceea ce urmează să se întâmple în această zi de tură.

 Cum va fi, ce va fi, cât de lung e traseul, cât urcăm, poate plouă, va fi cald, cine mai vine, este greu, e pe unde mergem, cât durează, facem față, dar câteodată mai apare și întrebarea: și totuși, unde mergem?

Astfel, timpul trece repede, se comprimă și îmbujorați la față de efortul depus pentru fixarea bicicletelor pe suporți sau așezarea acestora în mijlocul de transport de gabarit depășit, tresărim atunci când auzim cum prin portavoce se aude:În cinci minute plecăm!

Pedalatul este liber, traseele sunt ale tuturor, nu vă costă nimic, decât o bicicletă și dorința de pedalat este minimul necesar!

Traseele sunt diverse. Poate, unul din cele mai dificile, este spre Cabana Cheia, de la poalele munților Buila Vânturarița, situată acolo unde râul Cheia intră în spectaculoasele chei. Bicicliștii merg pe asfalt mai mult de 15 km, până trec de satul Cheia, apoi, pe forestier, până la bifurcația cu Schitul Pahomie, însă continuă drumul cu mulți alți kilometri, în urcare, pe forestier, degradat, cu curbe și pante destul de serioase, până la tunel, după care coboară la râu, traversează râul și încă mai au de mers o bucată de drum până la cabană. Aici, peisajul este sublim. Munți cu pereți verticali țâșnesc din pământ, oferind imagini de-ți taie răsuflarea. În total, puțin peste 40 de kilometri obositori, dar frumoși. Care, trebuie parcurși și înapoi. Uneori, e necesară intervenția autoturismelor, pentru a face tranzitul înapoi, deoarece, asfaltul este mai dificil uneori decât pare la prima vedere, iar oboseala își spune cuvântul.  Și cei care practică trekking-ul au simțit acest lucru pe propriile picioare.

Iată alte trasee: Valea Runcului, Brezoi, Stănișoara, Cheile Folea, Olănești. Dar, și o mărturie dintr-o recentă experiență, pe Cheile Folea:

„Am dat pedale și am continuat traseul cu gândul la locul în care cu toții ne vom opri pentru a putea beneficia de socializarea specifică CTV Vâlcea, unde eroii principali sunt și vor rămâne cârnăciorii la rucsac De ce îi spunem noi marea  socializare?   

 Păi, după orice traseu pe care noi pedalăm fără întrerupere in general aproximativ 20 de km, urcare, drum forestier sau asfalt, pentru noi sună clopoțelul și intrăm în pauza mare.

Ne adunăm în jurul unui foc meșterit pe “repede înainte” de către un membru al grupului, ne scotocim în rucsacuri, precum elevii în ghiozdane, iar dintr-o dată poienița în care oprim se umple de miresmele usturoiului din cărnăciori sau slăninuța rumenită pe varful unui băț. După ce am trecut entuziasmați printre pereții stâncoși ai Cheilor Folea, care ne-au supravegheat discreți și sobri trecerea, am ajuns la un popas unde spre surprinderea noastră am gasit toate cele necesare pentru marea socializare CTV.

Lemne de foc, tăiate, pregătite special, o vatră amenajată deasupra căruia se afla un grătar, un refugiu cu masă și băncuțe.

În jurul acestui popas era curat, semn că cei care trec prin această zonă iubesc natura, o protejează și nu lasă in urmă gunoaie care să ateste lipsa bunului simț și al lipsei de civilizație.

Pentru cei care nu au mai pedalat alături de grupul Cicloturism Vâlcea – CTV întotdeauna modul în care noi rumenim cărnăciori, îi uimește și relaxează, intră in joc, își meșteresc repede o țepușă din lemn și se alătură celorlalți care deja stau aplecați deasupra focului. Despre deliciile dulci care apar întotdeauna pe nespusă masă la orice socializare CTV, ce să mai spunem? Spunem doar MULȚUMIM și le așteptăm mereu să ne surprindă.

Deja, toată lumea este relaxată, se leagă prietenii, popasul se umple de veselie, unii mai curajoși încearcă apa rece ca gheața din râu, renunță repede, e prea rece.

De fapt, cu toții ne bucurăm că suntem împreună, ăsta este și scopul principal al grupului CTV Vâlcea și de aceea deviza noastră este „BicicletaNeUnește„.
Ce ar mai fi de adăugat?
Decât, încercați să le urmați exemplul, sau, alăturați-vă lor. Satisfacțiile sunt imense.

Kandy Reisenauer

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *