Care a fost ultima dorință a marelui poet național
“Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.”
Astăzi, 15 iunie 2021, se împlinesc 132 de ani de la moartea celebrului poet român, Mihai Eminescu. Din nefericire, motivul morții poetul a fost un subiect controversat de-a lungul timpului.
Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român. Este considerat de cititorii români și de critica literară drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Din păcate, viața poetului a fost una scurtă. Acesta a murit când avea doar 39 de ani. În 1883, a debutat boala care avea să-i fie fatală, şase ani mai târziu. Diagnosticul pus atunci de medicii de la Sanatoriul doctorului Şuţu, din Bucureşti, a fost „psihoză maniaco-depresivă”. Acest diagnostic se spune că ar fi fost greșit.
Care a fost adevăratul motiv al morții poetului?
De-a lungul timpului, cauzele morții lui a fost un subiect controversat. Cauzele morții lui Eminescu sunt diverse, de la schizofrenie, sifilis, marlpraxis fiind diagnosticat greșit sau infarct. Din cauza faptului că nu există un dosar medical care să arate exact cauza morții s-a ajuns la acest mister. Unii apropiați ai poetului au susținut că poetul a murit după ce a fost lovit cu o piatră în cap de Petre Poenaru, un tenor internat și el în Casa de Sănătate Alexandru Șuțu, de pe strada Plantelor din București. Sora lui Mihai Eminescu, Emilia Hempel, a susținut această teorie.
Diagnosticul de sifilis nu a fost documentat la vremea respectivă. Poetul a primit un tratament greșit care i-a grăbit moartea. Mihai Eminescu a fost tratat cu mercur, iar boala s-a agravat și s-a ajuns la deces. În raportul autopsiei marelui poet nu apar leziunile cerebrale specifice sifilisului. Chiar dacă Eminescu fusese internat pe motiv de boală psihică. Din păcate, tratamentul greșit a dus la moartea poetului. Mai exact, Mihai Eminescu, a suferit un infarct, în jurul orei 4:00, dimineața, pe un pat de fier din spital.
Ultima dorință a lui Mihai Eminescu
Medicul de serviciu din dimineața în care marele poet s-a stins din viață, a povestit că Mihai Eminescu a avut o ultimă dorință. Geniul român și-a dorit doar un banal pahar cu lapte. Doctorul l-a strecurat prin vizeta metalică a încăperii în care se afla poetul. Eminescu era izolat și a murit singur pe un pat metalic, la 4 dimineața, pe 15 iunie 1889. Se pare că marele poet și-a presimțit moartea pentru că i-ar fi șoptit medicului de serviciu care i-a făcut această favoare că este ”năruit”.
Decesul a fost confirmat abia a doua zi, pe 16 iunie, iar formele legale au fost făcute ambiguu fără a preciza exact cauza morții lui Eminescu. La autopsie creierul său a fost lăsat pe marginea unei ferestre, de o asistentă, unde s-a descompus rapid. Așadar, nu a mai putut fi studiat. Poetul ieșean a fost înmormântat două zile mai târziu, pe 18 iunie, în jurul orei 17:00. Sicriul a fost depus în prealabil la biserica Sfântul ”Gheorghe cel Nou” din București.
Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) a fost unul dintre cei mai importanţi scriitori români, fiind considerat poetul naţional. Începând din 2011, pe 15 ianuarie, este sărbătorită și Ziua Culturii Naţionale. În 2010, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, iniţiat de aproximativ 50 de parlamentari, prin care data naşterii poetului Mihai Eminescu – 15 ianuarie – a devenit Ziua Culturii Naţionale.
Motivul pentru care a fost aleasă ziua lui Eminescu drept Zi a Culturii Naţionale ar putea fi acela că este poetul „nepereche” al neamului românesc ori acela că personalitatea marcantă a lui Mihai Eminescu – nu doar în literatură, ci şi în jurnalism ori în filosofie – i-a impresionat atât pe contemporanii săi, cât şi pe cei din generaţiile următoare. Inteligenţa lui, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului eminescian nu au rămas neobservate, ci au fost apreciate.
Creația literară a lui Mihai Eminescu este una vastă, impresionantă, cuprinzând de la poezie la traduceri din limbi străine, piese de teatru, încercări beletristice. Aparţinând unui romantism literar relativ întârziat, opera sa poetică a fost influențată şi de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de marile sisteme de gândire ale romantismului, dar şi de teoriile lui Arthur Schopenhauer şi Immanuel Kant.
Ca un element insolit, potrivit World Records Academy, „Luceafărul” lui Mihai Eminescu este cel mai lung poem de dragoste. „Poemul poate fi simplu descris (pentru generaţia YouTube de astăzi…) drept o combinaţie între „Pe aripile vântului/ Gone with the Wind” (dramă romantică), „Star Trek” (conţine divertisment SF) şi „Love Story” (poemul este unul dintre cele mai romantice şi se încheie cu o dramă) – toate amestecate, ceea ce înseamnă că este un poem romantic, dar şi unul modern, al mileniului al treilea”, notează cei de la WRA.
(Sursa: DIGI 24)
Corina Enache
