Fidel preocupărilor sale constante pentru conservarea și renaşterea civilizaţiei rurale, distinsul prof. dr. Gheorghe Deaconu, specialist în folclor și etnografie, pregătit la școala modernă a profesorului Mihai Pop, a inițiat evenimentul Centenar Dumitru Șchiopu (1926-2026).
Este o manifestare culturală unică la nivel național prin complexitate, conținut, amploare și participare și se va desfășura de-a lungul anului 2026, pentru omagierea celui care a fost ceramistul Dumitru Șchiopu din Vlădești.
De remarcat este faptul că, în același timp, evenimentul omagial a fost gândit ca un program integrator pentru promovarea identității și perenității ceramicii de Vlădești, care cuprinde: lansarea de cărți, organizarea de expoziții itinerante, simpozioane tematice.
Centenarul este organizat de Primăria și Consiliul Local Vlădești, sub egida Consiliului Județean Vâlcea, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea, în colaborare cu instituții din: București, Craiova, Sibiu și asociații culturale din județul Vâlcea.
În acest context, merită să-i amintim pe membrii Comitetului de Organizare a Centenarului: Adrian Cosac, preşedinte al Comitetului de Organizare, primar al comunei Vlădeşti, dr. ing. Emilian Valentin Frâncu, preşedinte de onoare, istoric, monograf, dr. Corina Mihăescu, cercetător, Institutul Național al Patrimoniului Bucureşti, prof. dr. Gheorghe Deaconu, inițiator și responsabil al proiectului, conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr, consultant managerial, prof. Elena Stoica, etnograf, coordonator editare Catalog „Ceramica de Vlădești la un veac de la nașterea meșterului olar Dumitru Șchiopu”, prof. Dumitru Lazăr, consultant managerial, Gheorghe Dican, curator al expoziției omagiale de ceramică, Eugen Petrescu, inițiator și responsabil al Monumentului Eroilor, Amalia Boari, colaborator editare Catalog, Cătălin Mamotă, manager de program, inițiator și responsabil al proiectului Harta turistică al Vlădeștilor, Mihai Călugărițoiu, responsabil al proiectului „Genealogia familiilor Schiopu/Șchiopu din Vlădești”; Mihai Dorel Constantinescu, inițiator și responsabil al proiectului „Muzeul virtual al ceramicii de Vlădești”, Cristian Ovidiu Dinică, responsabil al proiectului cronica și sinteza Centenarului, Constantin Țanea, inițiator și responsabil al proiectului „Troița Olarilor”, preoții Andrei-Ovidiu Leonte și Ciprian Sîrbu, reprezentanții Bisericii, Ion Oprea, reprezentant al comunității, Eugen Pătru, directorul Căminului Cultural, Elena Ciobotea, bibliotecar, responsabilă a constituirii fondului documentar „Ceramica de Vlădești”, Elena-Violeta Pătru, olar, fiica lui Dumitru Șchiopu, Cristian Mamotă, secretar al Comitetului de organizare, responsabil pentru comunicarea publică, muzeul virtual al ceramicii și platforma virtuală a programului.
Șchiopu sau Schiopu?
Lansarea catalogului „Ceramica de Vlădeşti la un veac de la naşterea meşterului olar Dumitru Șchiopu” în cadrul manifestării inaugurale a surprins asistența prin grafia numelui ceramistului „Schiopu”.
Așadar, ne întrebăm de unde provine această „anomalie”? Este vorba de o chichiță sau este un moft scriitoricesc? Dau dovadă de exces de zel al autorii? Sau, pur și simplu, este vorba de cu totul altceva, lucru pe care noi nu îl cunoaștem.
În urma documentării noastre, din unele surse am aflat că, în parte, în actele de stare civilă, ortografia numelui ceramistului din Vlădești este Șchiopu nicidecum Schiopu.
În colecția „Portret/Atelier” a Muzeului Țăranului Român din București, una din cărți, apărută în Editura Martor, în 2012, a fost dedicată ceramistului „Dumitru Șchiopu” (vezi coperta reprodusă mai sus), coordonatori lucrării fiind Lila Passima și Cosmin Manolache.
Tot în colecția Muzeul Țăranului Român București se află, între altele, și o oală (vezi imaginea de mai jos) în detaliul alăturat fotografiei fiind vizibile inițialele prenumelui și numelui „DȘ” lăsate de nimeni altul decât… Dumitru Șchiopu.
Muzeul Țăranului Român București. Oală din creația lui Dumitru Șchiopu cu inițialele prenumelui și numelui „DȘ”
De asemenea, am remarcat că diplomele pe care Dumitru Șchiopu le-a primit de-a lungul timpului sunt inscripționate cu ambele grafii!
Extinzând documentarea pe tema acestui aspect controversat, am mai aflat că Eugen Pătru, ginerele lui Dumitru Șchiopu, respectuos, ar fi cerut ca numele socrului său să fie grafiat Șchiopu, așa cum este înscris și în unele acte de stare civilă și sub care este cunoscut ceramistul.
În acest context, l-am abordat pe această temă și pe genealogul Mihai Călugărițoiu, care pregătește lansarea volumul „Istoriei familiei Schiopu/Șchiopu”, componentă a activităților înscrise în Programul „Centenar Dumitru Șchiopu”. De ce a optat pentru formularea titlului de mai sus? Pentru că, în cercetarea sa pentru carte, genealogul vâlcean a identificat înaintași ai celebrului olar din Vlădești numiți când… Schiopu, când… Șchiopu!
Am căutat să obțin o clarificare certă pentru a ieși din dilemă, așa că am solicitat opinia reputatului prof. dr. Gheorghe Deaconu, inițiatorul „Centenarului Dumitru Șchiopu”. Domnia sa, cunoscându-l îndeaproape pe Dumitru Șchiopu, care va să zică este o persoană avizată, în cunoștință de cauză, ne-a precizat că însuși meșterul popular i-a atras atenția că poartă numele de Schiopu, iar spre certificare și clară lămurire a interlocutorul i-a arătat profesorului… buletinul de identitate!
Prin urmare, Șchiopu este și.. Schiopu!
Cine a fost Dumitru Șchiopu
Dumitru Șchiopu, sau nea Mitrică, așa cum era mai cunoscut, făuritor al ceramicii albe de Vlădești, unică în țara noastră și unul dintre cei mai importanți și mai talentați meșteri în lut ai Vâlcii, s-a născut în 23 ianuarie 1926, în satul Priporu, comuna Vlădești, județul Vâlcea, și a decedat la data de 12 iunie 2012.
Dumitru Șchiopu
Pe atunci, în gospodăriile țărănești, în mod tradițional, se gătea şi se servea la masă în vase de lut, jumătate din locuitorii comunei Vlădești își câștigau traiul zilnic din olărit, aceștia fiind mai numeroși și mai cunoscuţi decât hurezenii.
Olăritul presupune cultivarea unor virtuți fundamentale: răbdarea, hărnicia, smerenia și respectul față de creație. Munca meșteșugarului olar presupune un proces lung și minuțios de modelare a lutului, încât devine un exercițiu de răbdare, în care fiecare mișcare a mâinii trebuie să fie plină de încredere și respect față de materialul cu care lucrează.
Meșterul ceramist a activat o bună perioadă și ca profesor la clasa de olărie din Vlădești a Școlii Populare de Artă Râmnicu Vâlcea.
Cei care l-au cunoscut, spun că nea Mitrică era un om bun, curat, care nu a deranjat pe nimeni, a fost un creator popular care a fost conștient de darul care i-a fost hărăzit.
Taiere create de Dumitru Șchiopu
De la vase cu scop utilitar la compoziții ceramice inedite
Dumitru Șchiopu, copil fiind, a deprins olăritul de la frații săi și de la un consătean, Ion Bucete. Lucra piese ceramice variate, de utilitate practică – în care se gătea și se mânca – precum: oale, căni, străchini, farfurii, taiere, castroane, ulcioare, dar şi obiecte cu caracter ceremonial: ulcioare de nuntă, ploşti cu patru sau cu şase braţe şi două compartimente, unul pentru ţuică, altul pentru vin, figurine (jucării pentru copii, fluierici), care au ocupat un loc important în creația maestrului.
Dumitru Șchiopu. Vase ceramice de utilitate practică
Motive ornamentale ale ceramistului
Pentru decorarea vaselor, Dumitru Șchiopu folosea un procedeu specific centrului de la Vlădeşti. Astfel, după prima ardere, ceramistul „scălda” vasele în soluţie de caolin alb, apoi, pe fondul alb, desena, cu un smalţ de culoare verde, motivele specifice centrului.
Ornamentica meșterului olar cuprinde motive precum: spirala, valul, melcul (spirala dacică), șarpele și brăduțul, dispuse într-o varietate de câmpuri ornamentale inedite, caracterizate prin varietate și simetrie.
Ulcioare și figurine create de Dumitru Șchiopu
Recunoaștere națională încă din timpul vieții
Multe dintre creațiile lui Dumitru Șchiopu au intrat în patrimoniul mai multor muzee etnografice, printre care: Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” București, muzeele ASTRA și „Brukenthal” din Sibiu, Muzeul Etnografic al Olteniei din Craiova, Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii de la Golești și Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni.
Harul ceramistului a fost recunoscut și răsplătit în timpul vieții acestuia, cu premii și distincții diverse. Aici, amintim:
- premiul II la cea de-a IV-a Expoziție bienală republicană de artă populară (1967);
- premiul I pentru jucării și premiul I pentru lucrări ceramice la roată la Expoziția republicană de artă populară din cadrul Festivalului „România ‘69”;
- premiul II la ediția din 1975 a manifestării culturale „Cibinium”, Sibiu, în 1975;
- Marele premiu al Cetății Banilor la Târgul Meșterilor Populari, Craiova;
- premiul II la târgul „Cocoșul de Horezu”, în 1975 și 1977;
- medalia de aur la „Expoziția republicană de artă populară” din 1974, premiul III la ediția din 1977;
- premiul I la ediția din 1979 a Festivalului Național „Cântarea României”.
De remarcat, în anul 1978, meșterului i s-a deschis o expoziție personală la Muzeul Satului și de Artă Populară din București.
Ceramică din creația lui Dumitru Șchiopu
„Anul Dumitru Șchiopu 2006” – apreciere a talentatului ceramist
Găsesc nimerit în acest context să adaug faptul că, în anul 2001, în semn de apreciere a valorii olarilor Dumitru Șchiopu și Constantin Arniceru, Primăria și Consiliul Local le-a acordat titlul de „Cetățeni de onoare” ai localității.
Aprecierea pentru talentul ceramistului Șchiopu s-a menținut pe toată durata vieții și activității sale, 2006 fiind declarat „Anul Dumitru Șchiopu 2006” în lumea etnografiei românești, Muzeul Satului Vâlcean dedicând, la acea vreme, o expoziție omagială meșterului la vârsta de 80 de ani.
Pentru familia Șchiopu, olăritul a fost și este sfânt, iar urmașii îl duc mai departe
Meritoriu este faptul că, în activitatea sa, meșterul a continuat neabătut tradiția locală, lucrând piese specifice zonei.
Ceramistul a trebuit să se adapteze cerințelor vremii însă, esențial este faptul că nu a părăsit niciun moment linia tradițională a creației sale pe care a îmbogățit-o cu compoziții ceramice inspirate din realitățile cotidiene ale epocii.
Meșterul Dumitru Șchiopu a plecat la cele veșnice, lăsând încă un loc gol între creatorii populari desăvârșiți, însă a avut grijă ca urmașii săi, Elena-Violeta, fiică, și Eugen Pătru, ginere, să-i continue munca de o viață.
Cei doi trăiesc într-o efervescență creativă continuă, parcurgând un drum apreciat atât în țară, cât și în: Germania, Austria, Franța, Anglia, Canada și Israel, locuri în care ceramica lor a fost apreciată pentru calitatea execuției, autenticitate și valoare artistică.
Munca neobosită, creatoare de frumos, a urmașilor săi avea să le fie răsplătită, în iunie 2025, când Ministerul Culturii, prin Comisia pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, le-a acordat prestigiosul titlu de „Tezaur uman viu”.
Astăzi, acolo în ceruri, nea Mitrică cred că este mulțumit: la Vlădești, urmașii săi, cu temeinicie și talent, duc arta olăritului mai departe privind la ce a fost și ce va să fie, câștigându-și meritat titlurile de „Tezaur uman viu”.
Privit din această perspectivă, o faptă vrednică de laudă aparține vâlceanului Emilian-Valentin Frîncu. Din poziția sa de deputat și membru în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, împreună cu alți cinci colegi, a reușit, după doi ani de zbateri parlamentare, să introducă noțiunea de „Tezaur uman viu” și regulamentul de atribuire în Lege, pentru creatorii populari care păstrează și transmit tradițiile mai departe, în Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 5.02.2008.
În fotografie, de la stânga la dreapta: Eugen Pătru, Adrian Cosac, Elena-Violeta Pătru și dr. Corina Mihăescu
Secvențe ale unui eveniment remarcabil
În cadrul ofertei științifice, culturale și educaționale pentru promovarea identității și perenității ceramicii de Vlădești, duminică, 25 ianuarie 2026, la Căminul Cultural Vlădești, a fost organizată manifestarea inaugurală, parte componentă a Centenarului Dumitru Șchiopu (1926-2026).
Iată, în sinteză, secvențele unui eveniment cultural de excepție!
Debut de bun augur: primarul ține un discurs foarte inspirat!
Lui Adrian Cosac, primarul comunei Vlădeşti, preşedinte al Comitetului de Organizare, i-a revenit onoarea de a deschide activitatea cu o alocuțiune de bun-venit pertinentă, documentată, deloc plictisitoare, și potrivită ca întindere, lucru cam neluat în seamă la astfel de manifestări.
„Centenarul Dumitru Șchiopu” este cel mai important eveniment cultural identitar de o asemenea amploare din istoria comunei Vlădești, constituind o incursiune în istoria locală a olăritului. Evenimentul constituie un omagiu adus atât lui Dumitru Șchiopu, cât și tuturor olarilor, tuturor meșterilor din localitatea noastră” – a mai spus, între altele, scurt și la obiect, primarul comunei Vlădeşti, Adrian Cosac.
Preot paroh Andrei-Ovidiu Leonte, Parohia Vlădești
Preot sobru cu mesaj de la Arhiepiscop!
Apoi, Andrei-Ovidiu Leonte, preotul paroh al Parohiei Vlădești, a dat citire mesajului al Arhiepiscopului Râmnicului, Înaltpreasfințitul Vasarnufie, din care cităm: «… meșteșugarul Dumitru Șchiopu, în strădania sa de a crea obiecte care au îmbogățit viața a numeroase comunității, s-a smerit în fața lui Dumnezeu, recunoscând în munca sa ajutorul și belșugul de daruri, de „talanți”, cu care i-a fost înveșmântată viața și întreaga lucrare. Meșteșugarul care știe să prețuiască darurile primite de la Dumnezeu reușește să sporească în lucrarea, în arta sa, căreia îi imprimă o frumusețe aparte, prin grija față de simbolurile pe care le reprezintă, prin armonia formelor, prin căldura culorilor…»
Dumitru Șchiopu, un brand cultural puternic!
Prof. dr. Ioan St. Lazăr, reprezentantul Forumului Cultural al Râmnicului, în alocuțiunea sa a apreciat între altele: « Evenimentul de astăzi este un moment unic, este un brand puternic pentru localitate, pentru județ și țară. „Centenarul Dumitru Șchiopu” constituie un reper în ceramica românească, chintesența olăritului la Vlădești. Marele merit al ceramistului a fost acela de a promova toată viața sa stilul local de olărit, având puterea artistică de a rămâne același ceramist în ceea ce privește stilul local tradițional. În aceleași timp, a fost și un inovator, celebra sa ploscă cu 8 brațe, pentru vin și țuică, replică la „plosca lui Vărzache” care avea doar 4 brațe, fiind exemplu concludent! »
Legendara ploscă a lui Dumitru Șchiopu
Eminentă etnografă, emoționată și… emoționantă!
Dr. Corina Mihăescu, cercetător, Institutul Național al Patrimoniului Bucureşti: « Dragostea față de meșteșug l-a însoțit pe Dumitru Șchiopu pe tot parcursul vieții. Și-a închinat viața slujirii lutului, dovedind forță artistică și imaginație creatoare. Acum, 25 de ani, am participat la sărbătorirea lui Dumitru Șchiopu a 75 de ani de viață. A fost o întâlnire istorică pentru mine, de suflet, în care ceramistul și-a mărturisit credința sa dintotdeauna. Inițiativa de a-l omagia pe Dumitru Șchiopu este remarcabilă pentru cel care ne spunea: „lutul trebuie să-l simți la suflet, la rândul tău, ca olar, trebuie să pui și tu suflet! Omul a fost făcut din lut, lutul și el însuflețit prin modelarea olarului!” »
Dr. Corina Mihăescu, Institutul Național al Patrimoniului Bucureşti
Sibian molcom despre exponate și documentații vâlcene în Muzeul ASTRA!
Din partea Muzeului ASTRA Sibiu, cercetătorul Adrian Stoia, muzeograf, a evidențiat aprecierea deosebită de care s-a bucurat ceramistul Dumitru Șchiopu din partea ex-directorului Corneliu Bucur, creatorul Academiei Artelor Tradiționale din România, al cărui membru a fost și Dumitru Șchiopu, alături de alți meșteri renumiți în toate domeniile artelor tradiționale.
De asemenea, sibianul a amintit și despre documentațiile despre Vâlcea și Vlădești existente în portofoliul cultural al Muzeului ASTRA și a reliefat transferarea renumitei Case de la Vlădești la Sibiu, în urmă cu aproximativ 20 de ani, pentru a fi conservată.
Poza originală de mai sus a fost realizată în comuna Vlădești de către arhitectul Alex. Petit în anul 1938 pentru revista „România”, numărul din februarie, iar desenul de pe bancnota de 10 lei, care a i-a sporit celebritatea la maxim, a fost realizat de către graficianul Nicolae Săftoiu.
Construită în 1835 de logofătul Gheorghe Vlădescu, casa a aparținut ulterior unei familii din Vlădești. Este o casă de pomicultor cu etaj, construită din lemn de stejar pe o fundație de piatră, având o prispă largă cu arcade și stâlpi sculptați.
Casa cu pridvor din Vlădești, casa Mihăescu, pe amplasamentul originar și cel actual la Muzeul ASTRA Sibiu
Peripeții hazlii cu Nea Mitrică
Reprezentanta Muzeului Olteniei Craiova, muzeografa Loredana Durău, a evocat într-o notă hazlie pe alocuri peripețiile prin care a trecut Dumitru Șchiopu în 1976, an în care a participat pentru întâia oară la „Târgul olarilor” organizat în Cetatea Banilor.
« „Centenarul Dumitru Șchiopu” este despre ceramistul Șchiopu din Vlădești, dar și despre oamenii locului care-l păstrează azi în memorie și în atenția publicului. În acest sens, pentru a-i păstra vie amintirea și creația, Muzeului Olteniei Craiova va găzdui în vară o expoziție omagială cu exponate din creația meșterului olar vâlcean » – a mai precizat Loredana Durău.
Publicistul prieten cu imaginea
Cu mare interes a fost primit de numeroasa asistență filmul „Bine aţi venit în satul ceramicii albe!” realizat de Cristian Ovidiu Dinică.
Filmul a adus în atenția publicului imagini relevante ale comunității, ale peisajelor din localitate, în context, fiind evocate meșteșugurile locului – olăritul, prelucrarea lemnului.
Fizicianul îndrăgostit de olărit
Dr. fiz. Mihai Dorel Constantinescu a salutat pe cei prezenți la omagierea lui Dumitru Șchiopu iterând: „Ne-am adunat astăzi nu doar pentru a marca o sută de ani de la naşterea meşterului ceramist Dumitru Șchiopu, ci pentru a confirma ceva mult mai important: faptul că el este încă printre noi. Eu, fizician fiind, pot spune fără ezitare: Dumitru Șchiopu nu a murit. Trăieşte prin ceea ce a creat, prin lucrările sale ceramice, prin copiii lui, prin mâinile celor pe care i-a învățat, prin memoria acestui loc. Oamenii mari nu mor niciodată. Ei doar îşi schimbă forma de existență.”
În semn de prinos de recunoștință și mulțumire față de cel omagiat, renumitul fizician a creat o insignă aniversară „100 de ani de la nașterea lui Dumitru Șchiopu” și un muzeul virtual de prezentare a ceramicii de la Vlădeşti și a lui Dumitru Șchiopu, care poate fi vizualizat în toată lumea.
Un istoric dedicat Vlădeștilor și iubitorilor de artă populară
Apoi, preşedintele de onoare al Comitetului de Organizare, dr. ing. Emilian-Valentin Frâncu, a spus că: „participăm la o zi istorică pentru județul Vâlcea, nu numai Dumitru Șchiopu este omagiat astăzi, ci toți meșterii populari din Vlădești!”
În acest context, subliniez că istoricul vâlcean, un prieten apropiat al locului, a publicat recent lucrarea în două volume „Vlădești – miracolul ceramicii albe”, bine primită de public și de specialiștii în domeniu.
Preşedintele de onoare a ales să-i adreseze o scrisoare-felicitare eminentului etnolog dr. Corina Mihăescu și să-i înmâneze o Diplomă de excelență pentru contribuția pentru dezvoltarea etnologiei, precum și pentru cartea „Ştiinţă şi simbol în ceramica de Horezu. Element de patrimoniu UNESCO”, volum publicat sub auspiciile Institutului Național al Patrimoniului, Editura Mega Cluj-Napoca, 2023, lucrare monumentală dedicată în totalitate ceramicii vâlcene, care a fost premiată de Academia Română.
Cartea, adevărată monografie-album, încorporează o documentare foarte consistentă privitoare la tradiţia şi îndeosebi actualitatea olăritului în Horezu, centru vestit al artei populare româneşti.
În alocuțiunea de răspuns, dr. Corina Mihăescu a amintit prezența ceramicii de Vlădeşti în patrimoniul multor muzee din România, accentuând că: „meșteșugul este o formă de cunoaștere, iar premiul acordat se întoarce și către vâlceni, pentru că poartă amprenta vâlcenilor. Am înțeles un fapt esențial: un creator trebuie nu numai să păstreze meșteșugul, ci și să-l transmită mai departe urmașilor!”
Dr. ing. Emilian-Valentin Frâncu, preşedinte de onoare al Comitetului de Organizare a „Centenarului Dumitru Șchiopu”
Decenii, de aceeași parte a baricadei
În cadrul proiectelor științifice și editoriale, un moment semnificativ l-a constituit lansarea oficială a catalogului „Ceramica de Vlădeşti la un veac de la naşterea meşterului olar Dumitru Șchiopu”, publicată în parteneriat cu Editura Conphys și cu aportul Editurii „Fântâna lui Manole” a Ateneului „Meșterul Manole”, în Editura Patrimoniu, Râmnicu-Vâlcea, 2025, tipărită cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Vlădești.
Ediția, îngrijită de prof. dr. Gheorghe Deaconu și prof. Elena Stoica, statornici și credincioși truditori pentru conservarea patrimoniului civilizației populare tradiționale, se constituie într-un reper de perenitate pentru creația meșterului olar Dumitru Șchiopu, exemplu al frumosului creat de un om cu un destin împlinit.
Prof. Elena Stoica, etnograf, a mulțumit tuturor celor care au contribuit la apariția Catalogului și a exprimat regretul că, sufletul acestei inițiative generoase și onorante pentru comunitatea din Vlădești, prof. dr. Gheorghe Deaconu, nu a avut posibilitatea să participe la evenimentul desfășurat duminică, 25 ianuarie 2026, la Vlădești, din cauze obiective.
Catalogul, la a cărei realizare prof. dr. Gheorghe Deaconu, cercetător neobosit al creației populare vâlcene, ctitor de instituții și ziditor de suflete, a avut o contribuție decisivă, este o lucrare de o certă calitate științifică, una de referință în domeniu, atât în ceea ce privește conținutul, cât și ilustrarea grafică cu realizările lui Dumitru Șchiopu.
Lucrarea are marele merit de a include mărturii (exponate) din colecții de patrimoniu cu ceramică de Vlădești, realizate încă din anul 1969, aflate în colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeului Țăranului Român, ambele din București, Muzeului Civilizației Populare Tradiționale din România ASTRA Sibiu, precum și în muzeele din județul Vâlcea.
Prof. Elena Stoica, etnograf Prof. dr. Gheorghe Deaconu, inițiatorul proiectului
Un genealog sintetic și operativ
În momentul care a urmat, sintetic și la obiect, genealogul Mihai Călugărițoiu a prezentat stadiul proiectului editorial „Istoriei familiei Șchiopu”, componentă a activităților înscrise în Programul „Centenarului Dumitru Șchiopu”.
Printre altele, a menționat câteva dintre persoanele identificate aparținând arborelui genealogic al ceramistului întins pe o perioadă de 250 de ani, familia Șchiopu urmând neîntrerupt, din tată în fiu, arta olăritului.
Genealogul Mihai Călugărițoiu
Fiul al satului, trup și suflet pentru omagierea valorilor locale
Cu ocazia primirii Diplomei de Merit, Constantin Țanea, pensionar, sculptor și restaurator, membru al Comitetului de organizare, a apreciat că evenimentul desfășurat duminică a fost posibil întrucât, în anii trecuți, administrația locală (Consiliu local și Primăria Vlădești) a promovat și câștigat un Proiect de Dezvoltare a Infrastructurii Locale în care componenta culturală a fost determinantă, prin desfășurarea evenimentului „Ulciorul de Vlădești”, în 2007 și 2008, organizatori și realizatori ai celor două ediții fiind prof. Maria Țanea și Constantin Țanea, prefigurând evenimentul de astăzi.
În dreapta fotografiei Constantin Țanea, sculptor și restaurator
Diplome pentru merituoși
Manifestarea inaugurală a avut și un moment festiv: înmânarea Diplomei de Merit pentru contribuții deosebite la producerea, cercetarea, conservarea şi promovarea ceramicii de Vlădeşti în perioada 1968-2024, care a fost instituită pentru marcarea „Centenarului Dumitru Șchiopu”.
Astfel, Consiliul Județean Vâlcea, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea (CJCPCT) şi Primăria Comunei Vlădeşti au onorat persoanele cu performanțe, realizări deosebite și rezultate remarcabile în domeniul ceramicii.
Diplomele de merit au fost înmânate de Alin Pavelescu, reprezentantul Consiliului Județean Vâlcea, manager al CJCPCT, și de Adrian Cosac, primarul comunei Vlădești.
Moderator, inspirat și tenace
În tot ce s-a petrecut duminică la Vlădești, o figură aparte a făcut și moderatorul evenimentului, Cătălin Mamotă, consilier local, manager de program. A avut o misiune dificilă însă, cu inspirație și tenacitate, s-a achitat cu brio de îndatorire la manifestarea inaugurală a „Centenarului Dumitru Șchiopu”, prin intervenții aplicate, în cunoștință de cauză și bine documentate, dând intervențiilor și prelegerilor ritm și culoare. A dovedit că știe să vorbească scurt, concis și la obiect! A arătat că este un bun comunicator și că știe să asculte și, când trebuie să intervină în dezbateri! Felicitări!
Cătălin Mamotă, consilier local, manager de program
În concluzie, am participat la eveniment cultural foarte bogat și divers în conținut, trăit intens atât de participanții la dialog, cât și de publicul numeros, organizat impecabil la nivel de detalii.
*
Tuturor celor care au contribuit la reușita unui eveniment de o asemenea calitate și anvergură, inițiatori ai manifestării, organizatori, participanți și asistență, felicitări!
Calde mulțumiri adresăm și Primăriei și Consiliului Local Vlădești, Căminului Cultural, Școlii Gimnaziale, Bibliotecii Publice Vlădești și parohiilor din localitate, pentru râvna cu care s-au străduit ca evenimentul să fie unul memorabil și să rămână în conștiința tuturor participanților!
Iulian POPESCU
Post-scriptum:
- Gratitudine domnului dr. Virgil Ștefan Nițulescu, manager al Muzeului Țăranului Român București, pentru permisiunea de a reproduce în reportaj imagini-document din cartea „Dumitru Șchiopu”, colecția „Portret/Atelier”, Editura Martor, 2012.
- Un binemeritat gând de recunoștință și de mulțumire prietenului de-o viață Constantin Țanea, pentru sprijinul remarcabil pe care mi l-a dat, răbdător și mai ales înțelegător, în laborioasa documentare fără de care acest reportaj ar fi fost mai sărac în imagini și conținut.
