La sfârşitul acestei săptămâni, în noaptea de 27 spre 28 martie, România trece la ora de vară. Ceasul se dă înainte cu o oră şi ora 3:00 va deveni ora 4:00.
Organismul nostru va resimţi din plin această trecere, mai ales în contextul stresului cauzat de pandemia cu noul coronavirus.
Psihologul Keren Rosner susţine că orice schimbare a fusului orar este mare consumatoare de energie: „Un procent important din persoane vor percepe această modificare a orei ca picătura care umple paharul. Sunt cei mai sensibili, care s-au săturat de stresul pandemiei, de restricţiile impuse. Indivizii devin trişti, lipsiţi de vitalitate sau irascibili. În plus, se confruntă cu insomnie, cefalee sau vertij, dar şi cu modificarea apetitului.”
Experţii consideră că ambele schimbări orare, trecerea la ora de vară, dar şi la cea de iarnă, sunt stresante pentru organism şi trebuie să renunţăm la ele.
Pe de altă parte, unele studii arată că adoptarea orei de vară şi implicit pierderea unei ore de somn creşte incidenţa atacurilor de cord cu până la 20 la sută. De aceea, Parlamentul European vrea ca statele membre să aleagă dacă vor rămâne permanent la ora de vară sau la ora de iarnă. Procesul a fost amânat, din cauza pandemiei Covid-19 și va putea fi reluat abia în 2022, cel mai devreme.
Câţiva parlamentari români au introdus, în anul 2018, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României. Concret, dacă va fi aprobată această modificare depusă la iniţiativa deputatului Emil-Marius Paşcan, România va rămâne tot anul la ora de iarnă.
Timp de trei ani, proiectul nu a înaintat prea mult. Iniţial, a fost respins de Senat în calitate de primă Cameră şi a ajuns, cu aviz negativ de la Guvern, în Camera Deputaţilor. Pe 10 februarie 2021, proiectul a fost trimis pentru raport suplimentar la Comisia pentru industrii şi servicii care trebuie să se pronunţe până pe 7 mai 2021.
Mihaela Iliescu