În curând se va termina această iarnă, care din fericire nu a fost una foarte rece, dar cu toate acestea va lăsa în urmă găuri adânci în bugetul multor familii.
Plafonarea prețurilor la gaz și energie, nu rezolvă problemele prezente din energie, doar le amână până în primăvara viitoare, când vom constata că sărăcia energetică este mai mare și că mulți consumatori au probleme în achitarea facturilor.
Dezvoltarea de noi capacități de producție energie electrică și gaze naturale în România, dacă se va realiza în următorii ani, va aduce și costuri mai mari, deoarece aceste investiții trebuie recuperate de la consumatori, adică vor determina creșteri de prețuri. Importurile de energie, tot mai complicate în acest context, vor fi și ele tot mai mari, și la prețuri tot mai mari. Taxele pe dioxid de carbon se vor tripla în următorii 30 de ani, taxarea pierderilor de metan, taxonomia activităților economice etc., toate vor aduce noi costuri și noi măriri de preț.
Rețelele de distribuție din România, indiferent de forma de energie (termie, electricitate, gaze) sunt uzate tehnic, moral, supra sau subdimensionate. Asta înseamnă că ele vor trebui să fie schimbate și asta înseamnă alte costuri și alte măriri de preț.
Un studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă, scoate în evidență trendul crescător al prețurilor la energie în următorii ani, majoritatea prețurilor cel puțin, se vor tripla în următorii 30 de ani.
Dacă considerăm salariul mediu net pe economie din România va atinge anul acesta un nivel de 3.565 lei/lună/persoană și presupunând că într–o locuință locuiesc minim 2 persoane active, la un consum mediu de energie folosită în prezent în România, am calculat impactul ponderii în bugetul familiei al costurilor cu diverșii combustibili folosiți în locuințe, luând în considerare creșterea prețului mediu al diferitelor forme de energiei și o creștere anuală cu 3% a salariului net, se desprinde următoarea perspectivă a utilităților energetice în bugetul familiei.
Costul cu utilitățile în bugetul unei gospodarii cu 2 salariați cu salariul mediu considerand crsterea salariala de 3%/an | 2022 | 2025 | 2030 | 2035 | 2040 | 2045 | 2050 |
Încălzire centralizată fără subvenții | 11% | 14% | 17% | 21% | 26% | 30% | 34% |
Gaze naturale | 10% | 14% | 17% | 21% | 25% | 29% | 33% |
Lemne de foc | 8% | 14% | 18% | 26% | 28% | 31% | 33% |
Electricitate | 24% | 27% | 30% | 34% | 34% | 35% | 35% |
Putem observa că dacă în prezent folosirea energiei electrice pentru încălzire reprezintă cea mai scumpă soluție, în viitor, potențialele investiții în energie regenerabilă, poate aduce această formă de energie să fie comparabilă cu celelalte forme de energie folosite în prezent, atât datorită epuizării acestor resurse concomitent cu creșterea prețului, cât și datorită influenței taxelor de CO2, taxelor pe emisiile de metan și taxonomiei adoptate, asupra prețului pentru gaze și lemne de foc.
Dacă considerăm veniturile minime nete din România, la un nivel de 1.500 lei/luna/persoană și faptul că într–o locuință stau în medie 2 persoane cu acest venit, la un consum mediu de energie folosită în prezent, în România am calculat impactul ponderii în bugetul familiei al costurilor cu diverșii combustibili folosiți în locuințe, luând în considerare creșterea prețului diferitelor forme de energiei și o creștere anuală cu 9,4% a venitului net, se desprinde următoarea perspectivă a utilităților energetice în bugetul familiei.
Costul cu utilitățile în bugetul unei gospodarii cu 2 salariați cu salariul mediu considerând creșterea salariala de 9,4%/an | 2022 | 2025 | 2030 | 2035 | 2040 | 2045 | 2050 |
Încălzire centralizată fără subvenții | 25% | 28% | 32% | 40% | 48% | 55% | 63% |
Gaze naturale | 16% | 27% | 31% | 39% | 46% | 53% | 61% |
Lemne de foc | 20% | 27% | 34% | 48% | 53% | 58% | 62% |
Electricitate | 57% | 54% | 55% | 63% | 64% | 65% | 65% |
În ceea ce privește analiza persoanelor cu venituri mici, chiar în condițiile unei creșterii anuale a veniturilor acestora cu 9,4%, nu există perspectiva suportabilității acestor costuri de această categorie în următorii 10 ani.
Scenariile prezentate ar trebui să fie un important semnal de alarmă, care să determine atacarea cauzelor pentru situația în care ne găsim și să pregătească corespunzător situația viitoare, de altfel una foarte complicată.
O acțiune inteligentă, ar permite ca imensele investiții în capacitățile de producție și rețele, să nu fie realizate doar pentru a înlocui un sistem uzat cu același tip de sistem, ci în stabilirea unui plan care să aducă România anului 2050 într-o poziție în care oamenii să nu mai sufere de frig sau să nu poată să-și achite factura, să atingem ținta de zero emisii nete în clădiri (NZB) și să avem suficiența resurselor. Un astfel de concept poate include – Local Energy Using (LES) – folosirea cu preponderență a resurselor energetice locale și Unique Energy Grid (UEG) – dezvoltarea în interiorul localităților mari a mai multor sisteme de cvartal pentru producerea și distribuirea căldurii și frigului cu distribuție pe orizontală către consumatori.
O astfel de decizie ar presupune mult curaj și va fi dureroasă pentru mulți consumatori din marile orașe, necesitând folosirea sistemelor actuale fără alte investii în acestea, până la momentul finalizării implementării construcției conceptului de UEG, care se va întinde pe o perioadă estimată la 10 – 20 de ani.
Identificarea surselor de energie locale (LES) care pot fi folosite pentru fiecare zonă din țară, permite să folosim la maxim avantajele acestor surse, să reducem costurile cu transportul energiei, să descongestionăm anumite zone, să ne folosim de tehnologia și formele de energie noi în zone în care nu avem alternative fezabile, să atingem țintele naționale pe care le am asumat.
Astfel, fiecare localitate ar trebui să-și stabilească LES care să fie susținute prin Politicile Publice Naționale, dar o macro analiză la nivelul României ne permite să apreciem că:
- în zona centrală, dar și în zonele în care există resurse de gaze naturale, acestea ar trebui să continue să utilizeze gaze naturale în sistem individual, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare și măsuri de captare a CO2 și stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050.
- în zona de vest și nord vest a României, acolo unde există resurse geotermale este importantă sprijinirea prin Politici Publice Naționale și Locale exploatării și dezvoltării ale resurselor geotermale.
- în zona de deal și munte, Politicile Publice Naționale și Locale trebuie să sprijine exploatarea și dezvoltarea tehnologiei pentru folosirea biomasei, biogazului, deșeurilor.
- în zona de est a României, dezvoltarea resurselor de încălzire trebuie să ia în considerare sprijin în folosirea pompelor de căldură si deșeurilor, lucrări cu costuri mari de investiție, dar care prezintă costuri reduse de operare, fiind astfel un mijloc de a rezolva și problemele sociale cu care această zonă se confruntă
- în zona de sud est și sud a României, dezvoltarea rețelelor noi de distribuție pe hidrogen, sau amestec hidrogen – gaze naturale, hidrogen care se poate produce din excedentul de energie regenerabilă produsă în imediata apropiere a acestor zone (Dobrogea), de unde pot să fie transportate prin conducte și folosit în amestec cu gazele naturale, după adaptarea rețelelor existente, concomitent cu măsuri de reducere a pierderilor, eficientizare și măsuri de captare a CO2 și stocare în zăcăminte depletate cu scopul atingeri nivelului de Zero Net CO2 în 2050
- în zonele aglomerate (ex București – Ploiești) – module mici nucleare – SMR care au posibilitatea de a produce energie termică și energie electrică.
Aceste Concepte, ne pot crea o perspectivă optimistă și posibil de atins, în anul 2050. Alternativa constă în a continua cu Politicile și Măsurile actuale de a „cârpi” rețelele, de a dezvolta Politici Locale și Naționale neadecvate etc. și a ne pune aceeași întrebare în fiecare iarnă – Cum rezolvăm problema încălzirii!