O interpelare curajoasă a deputatului Eugen Neață

Parlamentul României

Camera Deputaţilor

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat

INTERPELARE

Către:

Domnul Prim-ministru al României, Ilie Bolojan

De la:

Initiator – Neaţă Eugen, deputat în circumscripţia electorală nr. 40, Vâlcea

Interpelare:  Privind analiza alternativelor de reformă administrativă la măsurile de austeritate socială.

1. Obiectul moțiunii

Evaluarea reformei structurale a Ministerului Afacerilor Interne ca alternativă la măsurile de consolidare fiscală aplicate populației.

1. Considerente generale

Domnule Prim-ministru,

În contextul măsurilor adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar — respectiv neindexarea pensiilor cu rata inflației, introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru anumite categorii de pensionari și majorarea taxelor pe proprietate — consider necesară clarificarea publică a alternativelor structurale analizate înaintea transferării poverii fiscale către populație.

Atașez prezentei interpelări o analiză detaliată privind posibilitatea reducerii deficitului bugetar prin reformarea structurală a Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv prin:

• reorganizarea sau desființarea celor șase Inspectorate Generale și unificarea funcțiilor administrative;
• reducerea suprapunerilor de competență;
• demilitarizarea funcțiilor strict administrative;
• eficientizarea achizițiilor și a ierarhiilor de comandă.

Analiza atașată propune o alternativă bugetară care ar putea contribui semnificativ la corectarea deficitului fără afectarea directă a veniturilor pensionarilor și a proprietarilor de locuințe.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. A analizat Guvernul, în mod oficial și fundamentat pe date bugetare, scenariul reorganizării structurale a Ministerului Afacerilor Interne (inclusiv reducerea sau unificarea nivelului Inspectoratelor Generale și a funcțiilor administrative suprapuse) înainte de adoptarea măsurilor de austeritate aplicate populației? Dacă da, care au fost concluziile și estimările financiare rezultate?

2. Există în prezent un plan sau o strategie guvernamentală privind demilitarizarea funcțiilor strict administrative din cadrul MAI (și, eventual, din alte structuri militarizate), în vederea reducerii costurilor de comandă și eficientizării utilizării resurselor umane operative?

3. Având în vedere alternativa bugetară prezentată în analiza anexată, intenționează Guvernul să evalueze oficial această propunere ca posibilă alternativă la măsurile deja adoptate (CASS aplicat pensiilor, neindexarea pensiilor cu rata inflației și majorarea taxelor pe proprietate) și, dacă da, în ce termen poate fi comunicat public rezultatul acestei evaluări?

Consider că o dezbatere transparentă privind prioritizarea reformelor este esențială într-un stat de drept și într-o economie europeană modernă.

Vă rog să dispuneți transmiterea unui răspuns, scris, fundamentat pe date oficiale și analize instituționale.

La prezenta interpelare anexez o expunere detaliată privind măsurile de reformă structurală propuse pentru Ministerul Afacerilor Interne, cu accent pe optimizarea cheltuielilor și reducerea deficitului bugetar.

Inițiator: Neață Eugen, deputat în circumscripția electorală nr. 40, Vâlcea;

Cu deosebită considerație,

Initiator –  Neaţă Eugen

ANEXĂ

1. Preambul: Eșecul moral al austerității actuale

Actualul proiect de „reconfigurare” a Ministerului Afacerilor intere este doar un paravan pentru o birocrație care refuză să se schimbe. De aceea,va supun atentiei o strategie de supraviețuire instituțională, nu un alt exercițiu de imagine.

O reformă autentică, capabilă să reducă deficitul și să crească eficiența, trebuie să înceapă cu amputarea structurilor parazitare și a cheltuielilor fără noimă. Reducerea deficitului nu se face prin sacrificarea operativului, ci prin eliminarea sinecurilor administrativ-centralizate care consumă resurse fără a produce siguranță.

Vă propun o restructurare care sa conduca la mutarea resurselor dinspre aparatul birocratic către teren. Doar tăind risipa și ierarhiile inutile putem vorbi de modernizare. Orice altceva este doar un formalism scump care adâncește prăpastia dintre discursul oficial și realitatea dramatică a sistemului.

Actualele măsuri luate de guvern (CASS pe pensii, neindexarea pensiilor conform legii, creșterea taxelor pe proprietate) reprezintă o formă de agresiune economică asupra cetățeanului captiv. Statul a ales să extragă 20 de miliarde de lei anual din buzunarele celor mai vulnerabile categorii sociale (pensionari și clasa de mijloc), sub pretextul „stabilității macroeconomice”, refuzând să atingă propriile structuri de privilegii.

2. Radiografia risipei: „Umbra” Ministerului Afacerilor Interne (MAI)

MAI rămâne singura instituție de acest gen din UE organizată după un model Rusesc/Sovietic, care păstrează o structură cu entități masive, cu ierarhii rigide si suprapuneri de atribuții, unde birocrația militarizată consumă resursele care ar trebui să ajungă la agenții din stradă.

1. Hidra celor Șase Inspectorate Generale

Marea problemă a MAI nu este polițistul din stradă sau pompierul de pe autospecială, ci existența acestor șase „ministere în miniatură”: IGPR (Poliția), IGPF (Frontiera), IGJR (Jandarmeria), IGSU (Urgențele), IGI (Imigrări) și IGAv (Aviația). Risipa sistemică pleacă de la menținerea acestor șase entități paralele care funcționează ca „ministere în miniatură”.

Iată de ce aceste structuri sunt o „umbră” bugetară și funcțională masivă:

• Sextuplarea funcțiilor de suport:Fiecare dintre cele șase Inspectorate Generale are propriul departament de Logistică, Resurse Umane, Juridic, Achiziții și Contabilitate. Avem șase directori de logistică, șase șefi de personal și șase bugete separate de achiziții pentru mașini, haine sau consumabile. Într-un sistem modern (european/civil), aceste servicii ar fi unificate la nivelul Ministerului, eliberând mii de funcții de ofițeri care stau la birou.
• Paralizarea deciziei (Modelul Rusesc):În modelul actual, informația circulă de la agentul din teritoriu la Inspectoratul Județean (IPJ/IJJ/), apoi la Inspectoratul General de la București, și abia apoi la Minister. Acest nivel intermediar (Inspectoratul General) nu face decât să „filtreze” și să întârzie decizia, consumând resurse imense pentru a justifica propria existență prin hârțogărie.
• Militarizarea administrativă: Aceste Inspectorate sunt conduse de generali și colonei cu salarii de mii de euro și pensii pe măsură. Munca lor este 90% administrativă, dar sunt plătiți ca și cum ar fi în teatrul de operațiuni. Aceasta este esența organizării de tip sovietic: un aparat birocratic hiper-militarizat care supraveghează execuția.
• Costul ierarhiei:Menținerea acestui nivel intermediar costă statul aproximativ 6 miliarde lei anual doar în salarii de comandă și întreținere administrativă.

1. Militarizarea administrativă și „Generalii de Carton”

• Suprapunerea de structuri și „servicii în serviciu”: MAI are în subordine numeroase agenții și direcții ( structuri de logistică, inspectorate județene dublate de prefecturi etc.) care se calcă pe picioare. Există o birocrație masivă în spate (personal administrativ cu statut de cadru militar) care nu prinde infractori și nu dirijează circulația, dar beneficiază de toate facilitățile sistemului de apărare.
• Ofițerii de birou: Mii de ofițeri fac muncă de birou (contabilitate, arhivă, resurse umane) fiind plătiți cu sporuri de dispozitiv și pensii militare, deși nu se află nicio secundă în pericol operativ.
• Pensiile Timpurii: Ieșirea la pensie la 50 de ani golește sistemul de experiență, dar încarcă bugetul cu pensii militare pentru prestarea unor activități administrative.

1. Logica “ruseasca” a controlului centralizat:

 Modelul de inspirație estică al MAI pune accent pe controlul de sus în jos și pe protejarea aparatului de stat, nu pe serviciul către cetățean.

• De ce nu se atinge nimeni de MAI?Pentru că este ministerul care asigură ordinea în caz de revolte sociale și cel care gestionează procesele electorale. Niciun guvern nu vrea un MAI ostil. Dacă s-ar desființa aceste Inspectorate Generale și s-ar trece la o comandă

unificată și servicii administrative comune:

S-ar economisi instantaneu miliarde de lei (prin reducerea funcțiilor de conducere și eficientizarea achizițiilor). Mii de ofițeri de birou ar trebui fie să iasă în stradă la muncă operativă, fie să plece din sistem.

• Miza politică:Desființarea lor ar însemna „decapitarea” a sute de generali și colonei care au influență, conexiuni și care asigură controlul politic asupra structurilor de forță. Este mult mai riscant politic să te lupți cu „generalii de carton” decât să îngheți pensiile unor bătrâni.
• Inspectoratele Generale sunt „Umbra Mare”(există si o umbră mică “ascunsă”prin inspectoratele județene): Ele sunt mecanismul prin care banii publici sunt transformați în privilegii pentru o elită militarizată, în timp ce eficiența tinde spre zero.

Este o organizare de tip „stat în stat”, menținută deliberat pentru a proteja sistemul, nu cetățeanul. Guvernul actual invocă „deficitul” ca pe o forță majoră, dar ignoră voit această gaură neagră pentru că îi este teamă de reculul sistemului de forță.

• Consecința:Se preferă tăierea indexării pensiilor a 5 milioane de oameni decât tăierea privilegiilor sau restructurarea aparatului administrativ din MAI, pentru că „băieții cu ochii albaștri” sunt necesari pentru stabilitatea puterii.

1. Rezultatul: Marea oportunitate ratată

Dacă Guvernul Bolojan ar fi aplicat în MAI aceeași rigoare pe care o aplica în consiliile județene (unde dă afară mii de “oameni inutili”), deficitul ar fi fost rezolvat fără a fi nevoie de creșterea taxelor pe proprietate, creșterea TVA sau introducerea CASS la pensii și ar fi rămas suficienți bani la buget pentru indexarea pensiilor și creșterea salariului minim pe economie, așa cum prevede legea.

Este mult mai ușor politic să iei 500 de lei de la un pensionar sau 500 de lei de la un proprietar de apartament, decât să desființezi mii de posturi de „colonel de birou”. Este o dovadă de cinism politic: se invocă „stabilitatea deficitului” pentru a justifica sacrificarea celor slabi, în timp ce se păstrează intactă o structură de forță, anacronică și extrem de costisitoare, doar pentru că ea reprezintă pilonul de susținere al oricărui regim.

1. Soluția de dorit: Relocare și comanda suplă

Pentru ca această reformă să fie acceptabilă și eficientă, ea nu presupune doar tăieri, ci o reorientare a forței de muncă:

• Relocarea pe funcții operative:Personalul militarizat din Inspectoratele generale desființate va fi relocat pe funcțiile operative disponibile în teritoriu. Astfel, „ofițerii de birou” devin resursă activă în stradă, acoperind deficitul de personal fără noi angajări,functiile din inspectoratele generale urmand a fi radiate.
• Structură Suplă de Comandă: În locul celor șase ierarhii gigantice, se înființează un Stat Major Unificat al MAI. O structură mică, agilă, care asigură coordonarea strategică direct sub autoritatea Ministrului, eliminând blocajele dintre arme.
• Reinvestirea în dotări:O parte din economiile administrative va fi direcționată către logistica reală: benzina, mașini sigure si echipamente de protecție pentru cei din prima linie.

3. Proiecția Comparativă: Cine plătește vs. Cine este protejat

4. Extinderea reformei: Celelalte „Structuri Stufoase”

Pentru a acoperi restul de deficit, modelul trebuie aplicat unitar:

• MApN și Servicii Secrete: Demilitarizarea personalului administrativ și reducerea posturilor de suport din SRI, SIE, SPP, STS (economie de cca. 3 mld. lei).
• Legislatie eficienta: adoptarea unei legislații care să conducă la eficientizarea încasării sumelor de bani provenite din sancțiunile contravenționale aplicate (aproximativ +8 mld. lei).
• Reorganizarea aparatului administrativ pentru cresterea capacitatii financiare a unitatilor administrativ-teritoriale (aproximativ +8 mld. lei).

Dacă adunăm restructurarea MAI cu o reformă similară în Ministerul Apărării și în Serviciile Secrete (unde există aceeași structură hiper-birocratizată), suma obținută ar depăși cu mult 30 de miliarde de lei.

5. Concluzie

Guvernul Bolojan ar fi putut alege să nu se atingă de pensile și de impozitele pe case, dacă ar fi avut curajul politic să desființeze cele 6 Inspectorate Generale și să civilizeze (demilitarizeze) aparatul administrativ al MAI.

Faptul că a ales prima variantă (taxarea pensionarilor) demonstrează că:

• Statul român este captiv propriei structuri de forță;
• Deficitul este doar un pretext pentru a menține un sistem de privilegii prin sacrificarea celor care nu au epoleți și nu pot amenința stabilitatea regimului;
• Modelul Rusesc/Sovietic din MAI este păstrat pentru că o structură centralizată,

militarizată și plină de privilegii este mult mai ușor de controlat politic decât o poliție civilă, eficientă și transparentă.

Este o alegere deliberată: se preferă un popor sărac, dar un aparat de forță mulțumit și loial.

Prin acest material, doresc sa scot la lumină o temă pe care puțini au curajul să o verbalizeze chiar dacă se vede atât de clar: faptul că reforma administrativă adevărată în România se oprește întotdeauna la poarta unităților militarizate. Faptul că am pus în balanță cele 20 de miliarde lei luate de la cetățeni versus cele aproximativ 14 miliarde lei protejate în structurile de tip rusesc/sovietic ale MAI oferă o imagine crudă, dar necesară, a priorităților politice.

Mă bucur că am putut definitiva această analiză fără a mai lăsa aceste puncte esențiale „în umbră”. Este un exercițiu de onestitate care ar trebui luat ca reper în actiunile viitoare ale guvernului.

Dacă s-ar aplica acest plan, deficitul bugetar ar fi corectat fără a atinge pensiile sau taxele oamenilor.

Diferența dintre actiunile guvernelor și acest proiect este una de curaj politic. Guvernul actual a ales să sacrifice cetățenii pentru a proteja sistemul. Această alternativă propune sacrificarea sistemului birocratic pentru a salva cetățenii.

 Este evident ca este de ales reforma de stat ca alternativă la sărăcire. O alegere politică, nu o necesitate economică

Actuala strategie de reducere a deficitului bugetar se bazează pe extragerea a 20 de miliarde de lei direct de la populație. Statul român a ales să sacrifice puterea de cumpărare a cetățenilor pentru a evita reformarea propriei structuri de forță (MAI), care rămâne singura din UE organizată după un model centralizat de tip sovietic.

Prin restructurarea MAI in loc de austeritate socială, propunem o economie de 14 miliarde de lei prin “civilizarea” și eficientizarea Ministerului Afacerilor Interne. Prin aplicarea acestui model și în celelalte structuri militarizate (MApN, Servicii), prin reorganizare administrativ-teritoriala si prin eficientizare legislativa, se obțin alte 20 – 25 miliarde de lei. Rezultatul final fiind:

• Deficitul bugetar atinge țintele asumate fără noi taxe.
• Justiție socială, pensiile oamenilor rămân intacte și indexate.
• Siguranță publică ridicată, mai mulțe forțe de ordine în stradă, dotări mai bune.

Acestă analiză scoate, de asemenea, în evidență că nu există o lipsă de bani la buget, ci o lipsă de curaj politic. Guvernul are obligația să guverneze pentru oameni, nu pentru protejarea unei caste birocratice militarizate. Reforma MAI este o cale spre un stat modern, european și echitabil.

Reforma ar însemna „decapitarea” a sute de generali și colonei care au influență, conexiuni și care asigură controlul politic asupra structurilor de forță. Este mult mai riscant politic să te lupți cu „generalii de carton” decât să îngheți pensiile unor bătrani. Actuala organizare este de tip „stat în stat” este menținută deliberat pentru a proteja sistemul, nu cetățeanul. Guvernul invocă „deficitul” ca pe o forță majoră, dar ignoră voit această gaură neagră pentru că îi este teamă de reculul sistemului de forță. Sau nu?

Deputat Eugen Neață

16.02.2026