Continuarea interviului cu domnul Robert Schell, primarul orașului Brezoi
Ce investiții mari ați mai făcut în Brezoi și ce vă mai propuneți?
În primul rând, la ora actuală s-au investit peste 2 milioane de euro în ape și canal. Toate rețelele sunt puse la punct, urmează prin Adi-Apa, unde sunt și președintele asociației, să mai atrangem încă 6 milioane de euro pentru construirea unei stații de epurare moderne și pentru a rezolva ultimele zone de canalizare, în special în zona satelor, orașele fiind canalizate, în totalitate. Din acest punct de vedere, nu mai există probleme pentru apă și canal. Investițiile în școli au fost susținute de către mine, iar la ora actuală, avem niște școli și grădinițe, care arată ireproșabil. Nu se pune problema de wc-uri în curte. Nu mai avem de foarte mulți ani. Avem un spital în subordine, care și el arată bine, un spital în care ne-am străduit să nu se cumpere nici un fel de medicamente, sau materiale sanitare, bine gestionat și de un manager foarte bun, doctorul Vasile Cerbu. Deci, iată, că sunt componentele principale, sănătatea și învățământul brezoian, sunt bine puse la punct și au premize de dezvoltare. Dacă din punct de vedere al infrastructurii, orașul este pus la punct, mai există o mare problemă, pe care n-am rezolvat-o și care sper să fie rezolvată în următorii ani, aceea a încălzirii orașului. Suntem în tratative avansate pentru rețeaua de gaze din zonă și, iar revin la acea comasare, deci pentru toată rețeaua Lotrului va trebui gândită o rețea de gaze pentru că și domeniul schiabil, dacă va avea acces la gazele naturale, va avea o altă dezvoltare, pentru că știu că are capacități foarte mari. Ar fi păcat să nu avem în toată țara rețele de încălzire.
Ar fi greu de introdus gazele la Brezoi, pe toată Valea Lotrului?
Este o soluție acum dată de Petroșani pentru racord. Va dura vreo 3-4 ani investiția, dar măcar avem un orizont de timp și știm la ce să ne așteptăm.
Este o veste bună, cred, sper să se și facă…
Vreau să vă vorbesc despre un alt proiect mare al meu, care este blocat, din diverse motive, la Ministerul Energiei și a Industriilor. Este vorba despre forajele de apă geotermală. Se pare că există apă termală și la noi, pânza freatică de la Călimănești este până la Brezoi se întinde, după hărțile pe care le avem la dispoziție. Se pare că avem și noi acest potențial. Mi-a fost greu să deblochez lucrul Agenția Națională de Resurse Minerale, dar cred că lucrurile se vor mișca puțin mai repede.
S-a schimbat Guvernul, ar fi cazul să vă ajute.
Tocmai, vom insista mai mult să facem un prim-foraj de prospecțiune, după care va fi mult mai simplu să obținem o finanțare.
Deci, nu l-ați făcut încă? Bănuiți, doar, că există apă caldă?
Nu. Suntem în faza de studii, există niște studii geotehnice, care dau șanse foarte mari unui astfel de potențial.
Foarte frumos! Eu, cum vă spuneam, n-am mai fost de 7 ani la Brezoi și am avut încă de la intrare un mic șoc să văd cât de curat este orașul și cum sunt aliniate coșurile de gunoi, adică … iar dumneavoastră îmi spuneți că nu mai sunt coșuri de gunoi decât la intrare, totul este în adâncime.
Nu. În zona cartierului de blocuri sunt acele ghene celebre cu gunoiul pe afară, sunt îngropate.
Cum ați reușit? La Râmnicu Vâlcea nu sunt îngropate.
Nu știu. Ba, cred că și Municipiul Râmnicu Vâlcea are un astfel de program, pentru că firma care mi-a făcut mie, lucra la domnul respectiv în Râmnic. Acum, nu știu în ce măsură s-au făcut peste tot, dar în zona cartierului de blocuri, la mine toate ghenele sunt îngropate.
La mine la bloc, la Râmnic, în buricul târgului, ele sunt afară…
Urmează să contruim printr-un program european acum, un bazin de înot acoperit, care va fi un bazin puțin mai mare de semiolimpic, adică are 30 de metri lungime, nu știu exact dimensiunile. Investiția este de 3 milioane de euro și va fi finalizată în 2020.
Deja este foarte mult. Râmnicul nu are acest bazin, în acest moment și chiar mă întrebam cum este ca un oraș să nu aibă o piscină? Un oraș mare, capitală de județ cum este Râmnicu Vâlcea… Eu sunt fan înot și vin din Franța, unde există o piscină în fiecare cartier și cu dimensiuni olimpice, chiar. În orașele mici vorbesc.
Da. Vorbim de altă civilizație, acolo. și în Austria există pârtii de schi în fiecare sătuc, telescaune, telecabine, din păcate la noi destul de greu se mișcă lucrurile în domeniul acesta.
Se mișcă greu pentru că am pierdut vremea și nu ne-am văzut interesul ca națiune. și acum constatăm că suntem buni, suntem inteligenți, avem resurse de toate felurile, dar n-am avut mintea să le punem în valoare și, mă rog, știți proverbul cu “mintea românului cea de pe urmă”.
Da. Din păcate așa este. Oricum, cert este că am insistat foarte mult și în perioada următoare pe aceste programe europene. Sunt singurele variante de finanțare sigure și care pot aduce plusvaloare în localitate. Aștepăm următoarea etapă de finanțare, 2021-2027, să vedem. Deja ne pregătim cu proiecte pentru finanțările respective și cred eu că sunt singurele chestiuni care te fac oarecum independent, să nu mai stai cu mâna întinsă la Consiliul Județean, sau la Guvern pentru celebrele programe de dezvoltare locale, care nu întotdeauna și-au atins scopul. E adevărat! și eu am avut în Brezoi, dar din punctul meu de vedere sunt ok. Am construit o grădiniță și am reabilitat o școală prin acele programe, dar am văzut situații din alte localități, unde s-au făcut astfel de investiții în școli, care au fost închise ulterior. Nu cred că nu suntem în stare să evaluăm niște lucruri, să nu mai cheltuim banii în felul acesta, sau acele baze sportive celebre, prin te miri ce parcuri … prin păduri.
Da, și în pantă. În sfârșit, îmi povesteați de un program elvețian. Interesant că elvețienii dau foarte greu bani și dumneavoastră îmi spuneți că ați reușit.
Am obținut un milion de franci elvețieni prin programul Româno-Elvețian de Cooperare, adresat instituțiilor publice pentru reabilitarea clădirilor publice. Tocmai s-a încheiat reabilitarea clădirii primăriei care arăta și ea deplorabil, poate printre puținele din oraș care rămăsese neamenajată. Dar cu sprijinul acestui program am reușit să facem din primărie o clădire prietenoasă și funcțională în primul rând.
Eu zic că este chiar spectaculoasă, dacă o comparăm cu primăriile altor orașe din Vâlcea și din țară. Este de top.
știți ce m-a surprins la acest program? Ușurința cu care s-a derulat și ușurința cu care s-au făcut decontările, plățile, în cadrul programului. Spre deosebire de programele noastre europene care sunt atât de stufoase și atât de birocratice, încât este necesar să ai un birou întreg de oameni care să muncească numai pentru documentațiile.
și nu a trebuit să mergeți cu niște brânză…cu ceva?
Nu. Deci pur și simplu online s-au depus toate documentele, proiectele. A fost un concurs de proiecte. Din România au fost 7 localități care au beneficiat de astfel de investiții. Este adevărat că se adresa în special localităților mici, până în 10 mii de locuitori. Deci, concurența a fost doar pe palierul acesta. N-am intrat în concurență cu marile orașe, că atunci pierzi din start și nu ai cum să mai accesezi.
Păi, vedeți că s-a văzut, că buturigile mici răstoarnă carul mare, al unor orașe cu lume multă și bogată..
Da, iar pentru că am reușit să implementez acest proiect, ne-am propus să-l invităm pe Ambasadorul Elveției la Brezoi, să-i mulțumim, deoarece el este promotorul acestui program de cooperare și, în felul acesta, să-i arătăm că, totuși, banii au fost cheltuiți cu folos și util pentru o comunitate mică.
Pe Valea Lotrului suntem chiar în Elveția, într-o mică Elveție.
Mi-aș dori eu să ajungem așa. În câțiva ani vă garantez că așa va fi pe Valea Lotrului.
Din punct de vedere al locurilor, ele sunt la fel de frumoase și de spectaculoase.
Da. Mai trebuie lucrat puțin la mentalitatea oamenilor, mai trebuie puțin lucrat la educația copiilor în școli, atunci poate lucrurile se vor schimba.
Oamenilor le trebuie exemple și eu cred că este exact ceea ce faceți aici. Îi scoateți la lumină și le schimbați mentalitățile prin toate lucrurile bune pe care le faceți.
Da, am remarcat și eu chestiunea aceasta, că, odată cu lucrările de modernizare, am observat mai multă grijă din partea locuitorilor, pentru ceea ce se face. Au conștientizat că nu trebuie să mai rupem, să distrugem parcurile, locurile de joacă pentru copii, pentru că sunt utile, sunt frumos construite și sunt din banii lor, până la urmă, că nu este nici un secret. Adică, dacă va trebui să le refacem de fiecare dată, vom face același lucru cu banii lor, în loc să facem alte chestiuni utile pentru ei.
Da. Așa este. Revenind însă puțin la festival. Mi se pare fabulos și absolut impresionant, emoționant de-a dreptul, că transformarea unui oraș se poate face prin cultură, că este un lac cultural care transformă, determină o schimbare de mentalitate a tuturor, inclusiv a administrației, inclusiv comerțul…
Așa este. Practic, se regăsește în toate domeniile, iar festivalul se întâmplă în luna iulie, dar despre el și pe lângă el se discută tot anul și suntem în atenția publicului tot timpul. Nu numai acesta este singurul act cultural, care se întâmplă în Brezoi, vreau să spun că Angela Tomaselli organizează de 4 ani tabere de pictură, iar Primăria Brezoi are în patrimoniu acum, peste 130 de tablouri de artă contemporană de la cei mai importanți pictori români, care au fost și care au stat în Brezoi și care revin de foarte multe ori în Brezoi, plăcându-le zona și lucrând aici. De aceea zic că prin cultură, iată, că se pot schimba foarte multe.
( Între paranteze să spun că i-am propus și noi, cei de la Curierul de Râmnic Magazin, un proiect, de care domnul primar Schell a fost foarte încântat și care ar putea fi realizat în anii anii viitori. Proiectul va rămâne, deocamdată, secret, până la aprobarea lui de către reprezentanții comunității locale)
…și mai este un proiect frumos care dacă o să reușesc să-l implementez anul viitor, voi fi foarte mulțumit. Este adevărat că ideea a aparținut unui prieten din Râmnicu Vâlcea – construirea unui sat european. Un sat european care să cuprindă case tradiționale din toate cele 27 de state europene care au rămas acum în Uniune și de fiecare sărbătoare națională a fiecărui stat, acolo să se întâmple un eveniment. Cred că iar ar putea fi un punct de atracție și ar aduce un plus.
și asta, dar îmbogățit cu nevoia unora de a trăi bio și de a trăi în mijlocul naturii și de a trăi independent de civilizație și de civilizația marilor orașe. Sunt astfel de sate în Thailanda, unde am și fost, în care francezi, englezi, americani în teritoriul lor oarecum primitiv, dar, în același timp fericiți că sunt dincolo de orice nebunie a civilizației actuale, din care au fugit, să scape și să trăiască mult și în armonie cu natura.
Iată că există o grămadă de idei, înseamnă că perspective avem.
Zona se pretează extraordinar.
și vă spun că atunci când îți dorești cu adevărat ceva, reușești să faci lucrul acesta, pentru că nu plecăm de la nimic, că este imposibil, că n-avem bani, că este greu. Găsim o soluție și totul este să avem o gândire coerentă și să știm ce vrem să facem cu acest oraș. Orașul și Valea Lotrului, că eu tot vorbesc de oraș, dar de fapt eu mă gândesc la Valea Lotrului.
Da. Este foarte bună această idee pe care ați propus-o, comasarea comunelor.
Anumite guvernări au luat în calcul la un moment dat, regionalizarea. Se poate discuta despre regionalizare, sunt un tip deschis la această chestiune, dar eu aș pleca de la această comasare de localități, pe anumite criterii, în nici un caz politice, sau de alte interese, decât strict voința locuitorilor și explicându-se foarte clar care ar fi avantajele, sau dezavantajele.
Comunitățile nu au decât de câștigat.
În 2000 s-a întâmplat acea fărâmițare, când au apărut acele comune, care, iar nu știu ce să spun, nu știu dacă a fost un lucru bun, dar faptul că am ajuns să avem comune cu locuitori, cât sunt pe 2 scări de bloc, este groaznic, iar acolo nu se poate face administrație, nu se pot accesa programe. Este imposibil.
Cheltuielile pentru administrație sunt mai mari decât orice altceva.
Ca să nu mai vorbim despre autofinanțarea localităților, pentru că vorbim despre autonomie. Despre ce autonomie vorbim, când noi depindem de banii pe care-i primim și pentru salarii de la Consiliul Județean, sau mai știu eu de unde de la Ministerul Finanțelor.
Din punctul meu de vedere, Consiliul Județean este o instituție “fumată” de multă vreme, inutilă.
Este inutilă și ar trebui să dispară, alături de multe alte deconcentrate ale statului.
Bineînțeles. În primul rând, pentru că este de tip sovietic, face parte din organizarea de tip sovietic a României, din modelul rusesc. Dar, în sfârșit, eu zic să ne oprim aici și primiți felicitările mele entuziaste față de ceea ce ați făcut. Vă mulțumesc pentru interviu. Vom reveni la Brezoi, până în festival.
Și eu vă mulțumesc!
Inrerviu realizat de Silviu Popescu
Brezoi, februarie 2020
