Eusebiu Vețeleanu: Nu eram un tip organizat din fire, dar la Primărie am învățat și pot spune acum că, dacă mă ocup de un eveniment sau de orice lucru, pot să-l fac până spre perfecțiune.

177 0

Doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la interviurile Curierului de Râmnic, interviuri care acum sunt consa­crate liderilor politici și din ad­ministrația județului Vâlcea. Invitatul de astăzi este binecunoscut dumneavoastră, Eusebiu Vețeleanu, viceprimar al Râmnicului. Bine ați venit, domnule Eusebiu Vețeleanu, și, cum ziceam înainte, întâlnirea noastră s-ar putea nu­mi: „Mic dejun cu un campion vâl­cean”. Părerea noastră e că sun­teți un campion, în admi­nis­trație, cel puțin, în poli­ti­-că, mai nou, în treburile de zi cu zi ale orașului, pe care, cred, le știți foarte, foarte bine, și despre care ne veți vorbi.

 

Întâi, vreau să vă mulțumesc pentru invitație. Mă bucur că am fost și la deschiderea acestei redacții și mă bucur că zia­rul “Curierul de Râmnic” a reînviat, pentru că ați avut o pauză în viața lui. Am 16 ani de când lucrez în administrația publică locală, din anul 2004 și am învățat foar­te multe lucruri. Mi-a prins foarte bine. Am trecut din branșa presei, în această branșă a admi­nistrației și a politicii, mai pu­țin politică. Sunt președinte de partid, dar cred că fac mai multă administrație, decât politică, în Râmnicu Vâlcea.

 

Da, și ați putea fi oricînd primar, de pildă. Părerea noastră.

 

Dacă vreodată voi avea șan­sa să demonstrez râmnicenilor că pot fi și primar, voi candida, dar după ce domnul Mircia Gutău va zice: Eu mă opresc aici.

 

Da, Mircia Gutău nu mai e primar de multă vreme. E un mit. E un mit local și o să vorbim și despre acest mit. Vă invit totuși să vorbiți des­pre anii dumneavoastră în administrație pentru că bă­nu­iesc că nu a fost ușor.

 

N-a fost ușor, dar am prins lucrurile destul de repede. În 2004, am ajuns la rimăria Râmnicului, ca șef de serviciu. Era un serviciu mai stufos atunci, protocol, administrație, secretariat. Eram și purtătorul de cuvânt al primăriei. În felul acesta, am avut acces la toate informațiile și așa am reușit să învăț foarte multe lucuri. Am în­vățat în această perioadă să or­ga­nizez foarte bine lucrurile, în ce privește administrația lo­ca­lă.

 

Știați înainte asta? Erați un tip organizat din fire?

 

Nu, nu eram un tip organizat din fire, dar la Primărie am în­vă­țat acest lucru și pot spune a­cum că dacă mă ocup de un e­veniment sau de orice lucru, pot să-l fac până spre perfec­țiune.

 

S-a văzut în anii din urmă, multe dintre evenimentele Primăriei, de care, evident, nu s-a ocupat, efectiv,  primarul, au ieșit ață.

 

Știți cum e? Lumea participă la un eveniment mai mic sau mai mare sau de o foarte mare anvergură …și participă două ore și zice: Wow, da, a fost frumos!, dar și dumneavoastră, pro­babil, știți, că e o muncă ti­ta­nică în a crea acest eveniment. Titanică. De la foarte mici amă­nu­nte, la ultimul detaliu. E mult de muncă.

 

Vă garantez că știu, cu sudoare și cu lacrimi, uneori, cum se organizează evenimentele. Am făcut asta 4 ani jumate la Paris și, credeți-mă, nu e deloc simplu. Au fost zile când, din nefericire, cei care organizau și se ocupau de in­vi­tații și de invitați, unii de mare anvergură, Macron, de pildă, a fost invitatul amba­sa­dei, tot aceia au trebuit să strângă  scaunele, pentru că personalul plecase acasă. Nu e deloc plăcut să faci asta la ora 1 noaptea. Să conti­nuăm. Au fost ani frumoși. A apă­rut în peisaj Mircia Gutău, care are disciplina în sânge.

 

Datorită domnului Mircia Gutău, vreau să vă spun că sunt la Primărie. Eu lucram în presă, în acea perioadă, în care dânsul a hotărât să candideze la Primăria Municipiului și mi-a propus să fiu șeful de campa­nie. Am avut o relație foarte bună, atât cât am lucrat în pre­sa locală, am fost un om onest, nu a putut nimeni nici atunci și nici acum, să-mi bată obrazul, pentru vreo faptă reprobabilă. Am colaborat foarte bine și mi-a propus: „Știu că te pricepi la i­ma­gine, hai să fii șeful meu de campanie electorală.” Mă muta­sem de la televiziunea Etalon unde lucram atunci, la televizi­u­nea care și-a deschis porțile ceva mai târziu, se numește VTV acum, l-am ajutat pe domnul Mircia Gutău, i-am făcut tot ce înseamnă materiale publicitare de campanie electorală și am câștigat alegerile. Și a spus: „Hai să te iau la Primărie”. Am plecat la Primărie, de la… aveam un salariu, nu știu, 13 sau 14.000.000 lei atunci în 2004, pe 4.000.000 lei, că așa erau salariile.

 

De la televiziune…

 

De la televiziune de la 14.000.000 lei m-am dus pe 4.000.000 lei, la Primăria Râmnicului. Asta-i viața. Ok,  este o provocare pentru mine, hai s-o facem, am zis.

 

Asta n-o știam… că a exsistat un moment, în care sala­rii­le erau mai mici la Primărie…

 

Foarte mici. Abia acum, de vreo doi ani, salariile sunt bune, dar până acum, au fost niște salarii destul de amărâte.

 

Pentru cine vă știe de mult timp, ca mine, poate să spună des­pre dumneavoastră că sunteți un campion, nu numai al ad­mi­nis­trației, ci și al lealității față de un personaj, iată, despre care vorbim astăzi ca despre un mit, Mircia Gutău. E chiar așa de fascinant personajul Mircia Gutău?

 

Vreau să vă spun că foarte multă lume a apreciat loialita­tea mea față de acest om, față de Mircia Gutău. Am avut de învățat foarte multe lucruri bune de la dânsul, motiv pentru care l-am apreciat, l-am as­cul­tat, am învățat ce am avut de învățat, și acum suntem în continuare într-o echipă, iată, de 16 ani de zile.

 

Sunteți într-o echipă și sun­teți chiar șeful lui în această echipă, la partid, de pildă.

 

Nu aș putea spune așa. (zâm­bește) Eu sunt Președintele Partidului Ecologist Român, deci, sunt șef pe județ. Dânsul este prim-vicepreședinte la ni­vel național, asta înseamnă că e șeful meu.

 

Dar local, este subordonat, îmi pare rău…

 

Da…

 

Și cum se comportă ca subordonat? E ascultător? E bun?

 

Vreau să vă spun, că întotdeauna am stat de vorbă, când a fost de luat o decizie, și așa, luăm cele mai bune deci­zii. Dis­cutând și punând la punct toate lucrurile.

 

Puteți să ne vorbiți despre PER, pentru că e interesant cum un partid atât de mic, practic s-a aliat cu Partidul Social Democrat la Vâlcea,  probabil, datorită per­sona­li­tă­ții lui Mircia Gutău și a dum­neavoastră. Să ne vor­biți un pic de obiectivele eco­lo­giste ale Parti­du­lui Ecolo­gist. Cred că oamenii nu prea sunt la curent. Ei identifică partidul prin lideri prin dum­neavoastră, prin Gutău.

 

Partidului Ecologist Român, la nivel internațional, are o foar­te mare influență și este băgat în seamă de toată lumea. La ni­vel de țară, la nivel de România, făcând niște sondaje, am ajuns la concluzia că, spre 20% din populație, ar înclina să voteze cu acest partid, doar că nu s-a făcut atât de cunoscut, cum ar fi trebuit. Deci, suntem la PER din anul 2016, mai precis de la 01 martie 2016. Știți povestea, domnul Mircia Gutău a vrut să candideze și a fost singurul par­tid care a zis: Poftim.

… care i-a întins o mână…

 

…ți-am deschis ușa, de la noi poți să candidezi fără proble­me, că la toți în statut era: mare corupție, nu se poate, pentru că ai avut un dosar…

 

Iar, mai târziu, partidele au admis pe marii corupți să candideze, inclusiv PSD, PNL.

 

… dosar care, mai târziu, știți bine, s-a dovedit a fi fost făcut așa cum a fost făcut, iar Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat dreptate până la urmă dom­nului Mircia Gutău. Deci, am preluat această organizație ju­de­­țeană. Nu exista decât o ștam­pilă la un om. L-am căutat, ni s-a spus de la București că președinte la PER la Vâlcea e X. Ne-a dat un număr de telefon, l-am căutat, i-am zis: De astăzi eu sunt președinte, te rog să-mi dai ștampila. Am preluat la 1 martie organizația și la 1 iunie erau alegerile. În trei luni de zile, am coalizat, și aici este meritul domnului Mircia Gutău, pentru că întotdeauna reușește să facă acest lucru, am coalizat în jurul nostru mii de oameni, pot să vă spun, și uite așa s-au câștigat alegerile.

 

Îmi aduc aminte. Sediul era undeva la fostul Petrom., care era aici, sub bretele.

 

Da, acolo am stat cu chirie până la un moment dat, și apoi ne-am mutat în Ostroveni, pe strada Mihai Eminescu.

 

Știu că era multă lume care venea acolo…

 

În trei luni de zile am reușit să strângem în jurul nostru peste 4000 de oameni cu adezi­uni și cu carnete de partid.

 

Cum face Mircia Gutău, cum faceți dumneavoastră, să-i convingeți pe oameni să vină să vă fie alături?

 

Păi, când ești serios în ad­mi­nis­trație și în politică, cum să nu vină oamenii la tine? Când ai demonstrat că poți face lu­cruri bune, cum să nu vină oamenii la tine? Asta este tot. Deci trebuie să fii un om de cuvânt și să faci ceea ce oamenii așteaptă de la tine.

 

Păi, da, dar primarul zicea la un moment dat că nu poți să-i mulțumești pe toți…

 

E adevărat că nu poți să-i mul­țumești pe toți. Important e să-i mulțumești și pe aceia 50+1 să te voteze. Nu ăsta trebuie să fie scopul unui om din administrație. Stai să fac ceva ca să mă voteze în continuare. Nu. Tre­buie să fac ceva ca să mulțu­mesc oa­menii. Cât mai mulți. Clar că nu poți să-i mulțumești pe toți.

Da. Pentru că ăsta e un lucru imposibil, dealtfel. Dar vroiam să vă întreb, există un secret, ce are Gutău, are miere? Cum reușește? Are carisma asta să-i aducă și să-i convingă pe oameni că… E adevărat că rezultatele mun­cii lui se văd. Și se văd în fie­care zi, dar trebuie să mai fie ceva pe deasupra. Ce este acolo?

 

Urmarea muncii pe care a depus-o în ultimii ani, domnul Mircea Gutău are la această oră, o foarte mare notorietate. Eu cred că 99,99% dintre cetă­țe­nii orașului îl cunosc. Poate cei care s-au născut de curând să nu-l știe. Știu toți că omul este foarte serios. Știu că a făcut foarte multe lucruri. Ăsta este secretul. Este un om harnic. Mircia Gutău este în fie­ca­re dimineață la ora 7 fă­ră ceva la Primăria Râmnicului. Noi în­cepem programul la ora 8.00. Oamenii s-au obișnuit, vin ca la mănăstire în curtea Primăriei pentru a-și expune diverse probleme. Nu că nu s-ar întâlni cu ei și în cursul zilei. În fie­ca­re zi face 3 sau 4 ore pe teren.

 

Și dumneavoastră îl secondați?

 

Unul trebuie să rămână la bi­rou. Eu rămân la birou, pentru că sunt foarte multe hârtii de semnat, la birou. Iese cu colega mea, doamna vice-primar, inspectează în fiecare zi de cel puțin 3-4 ori fiecare lucrare, pentru că numai așa iese lucru de calitate. Asta e. Lumea îl vede, lumea îl apreciază…

 

Pe principiul ochiul stăpâ­nu­lui îngrașă vita.

 

Da, putem spune și asta.

 

E un proverb de la țară care funcționează.

 

Oamenii l-au perceput ca fiind un om gospodar, un om care se pricepe, un om care nu păcălește. Asta e tot. Ăsta e magnetul lui Mircia Gutău.

Perfect. Iar dumneavoastră ca, să zicem, secondanţii, vi­ce­primarii,  secondanţii pri­ma­rului, răspundeţi concret de domenii diferite sau şi le asumă pe toate el?

 

Nu. Prin dispoziţie de primar, fiecare avem direcţii de care răspundem. De exemplu,  eu răspund de Direcţia de Gospodarie Locală care are foarte, foarte multe compartimente, mai răspund de tot ce înseam­nă cultură pentru Ariel, Filar­monica Ion Dumitrescu.

 

Mă bucur că aţi renunţat la ideea de a desfinţa Teatrul Ariel, pentru că eu cred că cele două teatre sunt puncte forte ale acestui oraş, deşi, banuiesc că sunt greu de întreţinut.

 

Da, sunt greu de întreţinut. Orice instituţie de cultură… Dumneavoastră ştiţi că institu­ţiile de cultură nu aduc bani, mai ales la nivel de municipiu.

 

Nu aduc bani, dar aduc fai­mă.

 

Aduc faimă şi aduc bucurie în rândul oamenilor.

 

Oamenilor le trebuie supapa asta, să râdă, să aplaude, să plângă.

 

Bineînţeles. A fost o discuţie iniţială să unim cele două teatre.

 

N-ar fi fost bună ideea…

 

Am purtat discuţii, dar se pare că nu s-a găsit nicio soluţie nici juridică, nici… Şi-atunci a rămas aşa.

 

Există şi ideea de con­cu­ren­ţă. Acum, eu sunt aici din no­ie­mbrie anul trecut, ducându-mă la ambele tea­tre, nici nu pot spune care este mai bun, care face mon­tări mai bune, adică s-au ambiţionat, sunt performante.

 

Vor să arate că pot. Sunt foarte mândru de Teatrul Ariel, de tot ceea ce face, de oamenii care muncesc acolo, îşi dau interesul, chiar fac un lucru bun.

 

Eu zic că merită să-i spriji­niţi în continuare că sprijinind cultura, mă rog, ră­mâ­neţi nemuritor, eu zic, să continuăm.

 

Despre partid. Deci, l-am preluat la 1 martie 2016, am câş­ti­gat alegerile. Şi din acel ­mo­­­ment ne-am pus pe treabă în ce pri­vește organizarea în judeţ, pen­tru că nu aveam nicio orga­nizație nicăieri şi vreau să vă spun că la ora asta suntem foar­te pregătiţi. Avem orga­ni­zaţie în absolut toate cele 90 de localităţi din judeţul Vâlcea.

 

Interesant, n-am ştiut.

 

Cu preşedinte de organizaţie, cu liste pentru candidaţi la Consiliul Local şi la Primărie, acolo unde au vrut să se bată pentru această funcţie, aştep­tăm acum să se stabilească data alegerilor, aşteptăm campania electorală, deci vom intra în linie dreaptă şi vreau să vă spun că, veţi vedea de fapt. PER-ul la Vâlcea va fi a treia forţă politică.

 

După…

 

După PSD şi PNL.

 

În ordinea asta.

 

Da, aşa zic eu.

 

Eu aş vrea să nu mai fie ordinea asta. Să se schimbe. Chiar dacă PNL nu este aşa de performant cum şi-ar fi dorit să fie.

 

Partidul PSD există şi chiar are forţă. Veţi vedea la alegerile pentru Consiliul Judeţean. Eu cred că domnul Costi Rădu­lescu pleacă din poziţia de favorit şi are foarte mai şanse să recâştige această funcţie. Vreau să vă spun că m-am plimbat în județ foarte mult în ultimele luni, mai puţin în perioada asta de relaș, să zicem aşa, relaş obligat, şi am constatat că s-au făcut foarte multe lucruri: asfaltări, rigole, po­duri, multe, multe. Lumea trebuie să aprecieze.

 

Nu înseamnă că nu apreciem lucrul ăsta. Din păcate…

 

Vă referiţi strict la relaţia preşedinte de Consiliu Jude­ţean – om.

 

Sigur. Cetăţean. Păi nu e totul să faci rigole. Omului trebuie să-i transmiţi sentimente de prietenie, de umanitate, de căldură.

 

Ştiţi ce am învăţat eu la Primărie printre alte lucruri? Omul vine la tine şi vin foarte mulţi oameni la Primărie. Da­că aţi sta într-o zi la mine în birou de dimineaţa până la 16:30 când se termină programul şi când oamenii încep să nu mai vină, veţi constata că vin zeci de oameni pe zi doar la mine, zeci la domnul primar, zeci la colega mea vice primar.

 

Da, pentru că oamenii au nevoi.

 

Poate că un cetăţean vine la tine pentru că i s-a rupt o ulucă dintr-un gard. Vă dau un exemplu. Pentru mine e o ches­­tiune, ca şi pentru dumneavoastră, un ni­mic. Dar pentru el poate fi pro­blema vieţii lui. Un lucru esen­ţial. Ei, eu trebuie să ştiu asta, să-l înţeleg şi dacă pot să-l ajut să-i dau o ulucă să şi-o pună în gard, îl ajut dacă legea îmi permite, dacă nu, măcar să îl în­drum. Să ştiu să-i vorbesc. Să-i dau un sfat.

 

Acum înţeleg.

 

Asta e filozofia.

 

Aceasta e filozofia primăriei Râmnicului.

 

Nu știu, eu nu sunt de acord cu dumneavoastră, dar vom vedea în toamna acestiu an

 

Nu ştiu cine ­can­didează din partea PER, dar m-aş bucura să fie cineva de la PER.

 

Vom vedea.

 

Sau sunteţi dumnevoastră?

 

Nu. În ce priveşte candidatura la preşedenţia CJ, nu am stabilit nimic deocamdată. Este timp înainte. La acest moment suntem pregătiţi să atacăm în absolut toate localităţile din judeţ. O să discutăm un pic şi despre ni­vel naţional. Ne-am întărit foarte mult şi în ţară. Şi da­to­rită domnului Mircia Gutău, datorită mie, datorită echipei pe care am format-o, sunt şi mulţi alţi oameni de la partide din Vâlcea, primari în funcţii care şi-au arătat dis­po­nibilitatea de a veni lângă noi.

 

Daţi vreo ştire în premieră?

 

Da. Cred că am spus la o con­ferinţă de presă. Cătălin Ivan – primarul de la Păuşeşti-Otăsău. Am aşteptat să treacă perioada asta ca să putem să facem şi noi o conferinţă de presă, nu vreau să facem afară pe câmp, vreau s-o facem într-un sediu elegant şi să-l prezen­tăm. Este primarul de la Pău­şeşti­-Otăsău, are mai multe mandate, şi cu siguranţă viitor primar.

A fost la alt partid, a decis că vrea să facem o echipă şi l-am primit cu braţele des­chise.

 

Muereasca. Primarul de la Muereasca a bătut palma cu noi. Eu sper să rămână aşa până la final.

 

Adică domnul…

 

Ungureanu.

 

Domnul Ungureanu a fost prietenul nostru dintotdeauna. Un om absolut remarcabil ca personalitate şi ca u­ma­­nitate. Mă bucur.

 

Domnul primar Pirneci, de ase­menea un primar cu multe mandate, a venit şi a zis: Domnul Mircia Gutău, vreau să facem echipă din 2020. Iată trei primari care au fost la alte partide şi care au venit lângă noi plus alte organizaţii de la ALDE, fără a avea primari în funcţie.

 

Râmnicu Vâlcea nu men­ţio­naţi. Sau oraşul Râmnicu Vâlcea, Primăria oraşului.

Păi, aici ce să menţionez?

 

Nu mai e nimic de menţionat?

 

Nu mai e nimic de menţionat aici. Aşteptăm campania elec­torală şi sunt foarte convins că domnul Mircia Gutău va câş­tiga următorul mandat fără proble­me.

 

Chiar?

 

Da.

 

Contracandidaţii nu zic aşa. PNL-ul, domnul Pîrvulescu, domnul Andrei Gheorghiu spun că îl vor mânca la micul dejun.

 

Aşa putem spune şi noi dacă am fi în locul lor.

 

Credeţi că le e foame mare?

 

Bineînţeles că le e foame. Am constatat că nu se pricep deloc la administraţie. Deci, într-o confruntare faţă în faţă la un studiou de televiziune, în două minute îi faci zob.

 

Da, dacă moderatorul îl lasă pe domnul Gutău să proce­deze cum a procedat cu mine când am candidat. Domne, strada cutare din cartierul cutare colţ cu strada cutare. Evident că habar nu aveam care era colţul şi care era strada şi cine stătea, în timp ce el îi ştia pe nume pe oamenii care stăteau pe strada aia, stătuse nu o dată de vorbă cu ei și eram în dezavantaj.

 

Şi acum, dacă s-ar duce la o emisiune şi îl sună cineva: Domnule primar, stau pe strada cutare. Ştiu ce aveţi acolo: în curbă e nu ştiu ce, s-a astupat un şanţ. Deci, cunoaşte fiecare străduţă, fiecare colţ. Ăsta e un avantaj. În timp ce ceilalţi… De ce spun că nu ştiu administraţie? Păi, cum vii tu candidat, să spui, nu zic despre o persoană: Eu vreau să le impun investitorilor, pe  care îi aduc la Vâlcea doar bătând din palme, să fie salariul minim, cel pe care îl primeşte muncitorul în mână să fie 3000 de lei. Păi, cum să impui tu ca primar așa ceva?

 

Eu știu la ce s-a referit. Can­didatul respectiv, domnul Pîrvulescu, că despre dum­nea­lui e vorba, a arătat cum ar putea crește bugetul Pri­mă­riei din salariile unor oa­meni, care ar lucra în inves­ti­ții, pe care Primăria le-ar face. Acuma vă întreb: Primăria face investiții? În general,  se ocupă cu inves­tiții Primăria?

 

Păi, orice lucrare pe care o face Primăria, este o investiție. Da, Primăria face investiții. Dar el se referea la altceva. Că aduce investitori aici… Vreți să ­dis­­­cutăm și despre ­in­vestitori și cum vin ei la Vâlcea?

 

Da, chiar că există o pro­blemă. Domne, Gutău nu a permis… este o falsă opinie sau poate corectă, Gutău, Vețeleanu și ceilalți nu au permis venirea investitorilor la Vâlcea.

 

Asta este chiar o prostie și o mare minciună. Și noi poate am face la fel dacă am fi în postura lor. Domne, neno­ro­ci­ții aștia nu vor, țin orașul în­chis; ce dictoane au acum: ”Des­chidem orașul”, de parcă, gata, s-a făcut un țarc în jurul orașului.

 

USR parcă are vorba asta.

 

Nu, și ceilalți au aceeași… Păi, eu sunt un mare investirtor și vreau să mă duc în România. Învăț un pic despre România. De ce să vin la Râmnicu Vâlcea dacă, în primul rând, nu am autostradă? N-am infra­structură pe unde pot să mă mișc ușor. Ei ne tot dau nouă exemple: ați văzut, domne, Oradea ce face…, ați văzut, domne, Dejul ce face…, ați văzut Clujul… Păi trece auto­strada pe la periferia lor. E normal, că orice investitor în primul rând asta caută. Am autostradă, am infrastructură? Pot să mă mișc.

 

Știu. Și de asta am un cui împotriva Consiliului Jude­țean. Nici domnul Cîlea, când era președinte,  nu s-a bătut cu partidele la putere să treacă autostrada prin marginea orașului.

 

Da, ar fi fost minunat.

 

Și asta a făcut ca orașul să rămână oarecum închis, prin natura lucrurilor, că dacă autostrada nu trece…

 

Așteptăm acum realizarea a­ces­tei autostrăzi Pitești – Sibiu. Am înțeles că au început din ambele capete. Așteptăm să ne înțepăm și noi în această au­to­stradă. Din momentul ace­la veți vedea că lucrurile se vor schimba mult la Vâlcea.

 

Va fi destul de greu că în Franța, nu stiu care oraș, Nantes parcă, a suferit din aceeași cauza aceleiași pro­ble­me. Autostrada care trebuia să treacă, a trecut undeva la 40-50 de km și Nantes a rămas așa, într-un con de um­­­bră, un oraș de margine, cum se zice, de week-end. Nu era oraș principal pe traseul autostrăzii. Vedeți că am cam pierdut vremea în ulti­mii ani, în loc să rezolvăm punc­te importante. Că de­gea­ba fa­cem un oraș sclipitor care să se învârtă după soare cum vrea domnul primar Gutău să facă, dacă orașul nu are importanță stra­te­gi­că, dacă aici nu se întâmplă nimic important, și asta nu cred că Primăria e respon­sa­bi­lă de lucrurile astea.

 

Nu este, sigur că nu este. Re­ve­nim, da? 1. N-avem auto­stradă. 2. Sunt un investitor serios. Vreau să fac nu știu, am auzit tot pe unul din ei, fac o fabrică de tractoare. Dar gă­sesc forță de muncă nece­sară acolo? Sau mă duc și fac școa­lă un an cu ei și apoi încep să fac și eu profit? Pai ce investi­tor credeți că vine și gân­dește la modul ăsta?

 

Nu, cred că Faurecia aduce oameni din zonele limitrofe. Faurecia – câteva sute de oameni.

 

Aduce, pentru că d-aici nu s-au angajat. Și altă chestiune im­por­tantă. Orice investitor se­rios care vine vrea teren foarte mult. Nu vine să zică: Dă-mi 1000 de m și m-apuc eu și fac… Nu. Vor hectare. Faurecia a cerut 10 ha. Vă întreb acum, de ce nu a rămas Faurecia în Râmnicu Vâlcea? Pe vremea lui Gigi Matei sau Frâncu când au venit aici? Pentru că nu a­vem terenul necesar. S-a mutat la Budești unde au găsit ce le trebuie. Iată, sunt mai mulți factori.

 

N-o să-i lămurim pe toți. Ideea e că înțeleg că orașul arată foarte bine, că se lu­crează, că primarul în­cearcă să mulțumească pe toată lu­mea din toate car­tierele. To­tuși, acestui oraș îi lipsește ceva. Ok, spuneți-mi ce-i lip­sește? Nu știu. Și nici nu-l în­vi­nuiesc, ca altădată, cum tot eu o făceam, pe primar și nu învinuiesc conducerea pri­mă­riei pentru asta. E ceva care ne scapă tuturor. Nu știu, să fi rămas noi așa de căruță și să nu reușim să agățăm Râmnicu Vâlcea pe harta lumii și să reușească un sătuc numit Brezoi să aducă un festival așa de puternic și să existe pe plan global? Vedeți, asta ar trebui să vă dea de gândit, totuși.

 

A luat naștere și la Râmnic a­nul trecut „Deep forest”. Cred că știți de festivalul ăsta care­ s-a desfășurat undeva la Fețeni. Eu sper să se întmple și anul acesta, pentru că de la un an la altul orice eveniment crește.

 

Sigur. Că nici Brezoiul nu era nimic la început. Și primarul mi-a spus așa, printre alte subiecte că a primit un mare sprijin de la Primăria Râmnicului datorită asoci­e­rii și conducerii bicefale Gutău – Shell de la orga­ni­zația ADI APA Vâlcea. De ce n-ați făcut asta? Dacă nici dum­nea­voastră nu puteați să faceți, numeni nu putea să facă.

 

Să facem ce? Festivalul de la Brezoi?

 

Nu festivalul de la Brezoi ne­apărat, ceva care să pună Râmnicu Vâlcea pe harta lumii. Că nu e de ajuns să fie frumos. Orașul. Și bine administrat. Zic. Nu știu. Și nu pot acum să vă aplaud să zic că ați făcut totul și gata. Mai trebuie ceva.

 

Nici nu vrem să fim aplaudați pentru că orice critică înseam­nă un lucru bun, un lucru care duce la o con­strucție. E greu să faci ceva să pui un oraș pe harta lumii, cum ziceți. Râmnicul are un poten­țial tu­ristic. Și județul Vâlcea are un potențial cultural. În sensul ăsta se fac pași.

 

Am mai avut o discuție cu domnul Gutău și cu doamna Anuța Handolescu când era prefecta județului Vâlcea. De ce Primăria nu ia o decizie să impună, că poate impune, te­raselor de lângă spațiile co­merciale să fie ca la Paris, de pildă. Mici bistrouri cu tera­sa afară, acum e și necesar să fie terasă, poate să le dați fa­ci­­lități fiscale, să nu le luați mulți bani pe teren. Mi-ar plă­cea să văd un oraș plin de boutique-uri, de cafe­nele… Vâlcea pare arid,  pare un oraș construit din beton în care nimeni nu mișcă din punctul ăsta de vedere. Nu e vina Primăriei, poate e vina investitorilor că nu se gân­desc, dar în fața fiecărui res­taurant ar putea fi o terasă, în centrul ăla care e minunat acum. Ar putea fi mai multe puncte. Nu știu, ne lipsește un specific…

Ar putea fi dacă și arhitectura orașului ne-ar permite asta. Nu comparăm trotuarele din Paris cu trotuarele din Râmnicu Vâlcea.

 

Ba am putea face. Păi, se zice despre Mircia Gutău că poa­te face orice. Păi, să lăr­geas­că trotuarele să facă terase.

 

N-ai cum să le lărgeși, că iei din strada.

 

Să ia din stradă.

 

Atunci ai nemulțumi celălalt segment de populație care nu are treabă cu cafenelele, care circulă cu mașinile pe stradă.

 

Mă scuzați, cred că am divulgat prea mult.

 

Vroiam să încheiem cu investitorii. Am făcut un pas foarte im­portant în a atrage investito­rii. Spuneam că unul din punc­tele pentru care investitorul se duce sau nu se duce într-un loc este forța de muncă calificată. El stă să se gândească: Mă, da­că mă duc eu acolo găsesc eu 500 de oameni care să-mi facă mie treaba asta sau trebuie să-i scolarizez și să pierd timp cu ei și să le dau și salariul minim pe economie și-atunci nu mai vin la lucru să învețe. Și-atunci am înființat învățamântul profe­sio­nal dual, am luat modelul școlii de la Brașov, ne-am dus acolo de câteva ori, au venit specialiști…

 

Interesant, n-am știut.

 

Da, este un lucru foarte important. Și am să vă explic ce în­seamnă acest învățamânt profesional dual, pentru că i-am văzut și pe contracandidații noștri spunând: Domne, să re­înviem școlile profesionale. Dar școlile profesionale există. Dar acest învățamânt profesional dual este cu totul altceva. Este un învățământ în care investește Statul, învestește mediul de afaceri local și in­vestește Primăria.

Adică, s-a creat o asociație la care au ac­ce­sat câteva firme puternice din acest oraș, nu știu dacă 8 sau 9 la ora asta, dar asociația este deschisă și altor firme, care au venit cu un capital, și care au spus așa: VILMAR-ul, mie îmi trebuie 10 sudori. OLTCHIM-ul, mie îmi trebuie 20 de laboranți, carmangeria cutare … etc., și am înființat – a început de doi ani. Lucrurile nu merg foarte, foarte ușor pen­tru că cei de la Brașov ne-au spus că abia după 7 ani au reușit să facă din școa­la asta ceea ce și-au dorit. A­dică, în primul an au venit 10 oameni care n-au participat la niciun concurs, haideți să vă învățăm meserie; în al doilea an au venit 30, în al treilea an au venit 100, în al patrulea an am început să-i școlarizăm cu concurs și abia din al șaptelea an au sute de elevi pe bandă rulantă.

 

Acesta e modelul german, cred…

 

Modelul german, da. Păi chiar două persoane cu cetățenie ger­mană s-au ocupat de școala de la Brașov. Au fost și aici la noi la Primărie, au prezentat, am invitat mediul de afaceri de mai mul­te ori, au înțeles despre ce e vor­ba și iată că acum avem acest în­vățamânt profesional dual, unde rămân în acest an, deci anul trecut la finalizare au fost vreo 50 de elevi, anul acesta avem 170 de elevi. Anul viitor cu siguranță vor fi peste 2-300 de elevi și, încet-încet, formăm acești elevi meseriași și vreau să vă spun că dacă vă duceți vreo­dată la Energetic, la Forestier, la Magheru unde deja acest în­vă­ță­mânt dual fun­cționează, veți ve­dea în ce laboratoare învață a­cești copii. Adică, nu mai vorbim de un mecanic care învață cu cheia de 16 să strângă nea­pă­rat un șurub, dar vorbim de me­ga­tronică, de lucruri pe calculator, meserie care, după ce ai terminat școala asta, oricine te an­ga­­jează cu minim 1000 de euro pe lună. Și atunci am venit în spri­jinul investitorilor. Mă, caut forță de muncă, avem aici oame­nii care știu să lucreze. Că vor pleca și prin alte părți, asta e, nu-i poți lega de glie. Dar noi am încercat să facem acest pas și ne-a reușit.

M-am gândit de multe ori  că Vâlcea, care are oameni foar­­­te deștepți, așa este, că din născare, cred că oamenii născuți în depresiuni ca a­ceas­ta, au IQ-ul mult mai mare decât al altora, cred. Prea sunt multe lucruri care se întâmplă, prea sunt multe scântei. Și fenomenul hacke­ri­lor e o dovadă, deși negativ, e o dovadă a inteligenței cres­­cute și a capacității ex­tra­­ordinare de a rezona. M-am gândit că ar putea să devină un centru, și ați putea să vă gândiți, al inteligenței artificiale. Pur și simplu al în­teligenței crude, nude, sim­ple. Să dați șansa cercetă­to­ri­lor și firmelor care se ocu­pă de inteligența arti­ficială să facă robotică. Avem exemplul acelui tânăr vâlcean ca­re, iată, a câștigat niște bur­se, Ionuț Budi­șteanu. Mă gân­desc că dincolo de rigole și străzi asfaltate, asta ar trebui să facă Primăria, să gă­seas­că nișa asta, ca să catapulteze orașul ăsta, să-i dea o plus valoare. Eu cred că la Vâlcea plus valoare e inteli­gența.

 

Știți că ne chinuim de doi ani de zile să luăm terenul care a­parține Universității din Pitești unde nu se întâmplă nimic a­colo, din păcate, și să mutăm Universitatea din Pitești la fostul Liceu de chi­mie unde exis­tă spații moderne și unde se poa­te face învă­țământ universitar performant? Ne-am blocat deocamdată de niște de­ci­zii guvernamentale, dar eu sper să se întâmple cât mai repede acest lucru și să avem la Râmnicu Vâlcea și o Uni­ver­si­tate de stat unde studenții să poată învăța inclusiv lucruri des­pre care spuneți dumnea­voas­tră.

 

Adică lucruri care să ne ra­cor­deze, să ne sincronizeze cu lumea imediată. Că dacă tot ziceți că ați făcut infra­structură și chiar ați făcut-o, și că lucrurile sunt cam clare, apa, se va rezolva și cu energia termică. Am vorbit mai devreme că soluția pro­pusă de Primărie, din păca­te, cea mai bună…

 

Știți cum e, nu vorbim de pe margine. Domnul Mircia Gutău a avut întâlniri cu nenu­mă­rați specialiști pe această temă. Chiar intenționa la un moment dat să-și angajeze un consilier, strict pe problema CET-ului. Asta avea în minte atunci. Chiar vreau să găsesc un om care să vină cu soluția cea mai bună: asta este perfor­mantă. Deci am discutat cu oameni care știu, se pricep și ei ne-au spus: așa, așa, așa se poate face. Nu vii de pe margine și spui: Domne, moare CET-ul, rămâne lumea… Nu-i adevărat. Orașul nu va avea de suferit pentru căldură și apă caldă, cu siguranță.

 

Asta e foarte bine. Măcar dăm o veste bună. Bun.

 

N-am finalizat cu partidul.

 

Exact la partid m-am gândit și eu.

 

Ne-am oprit într-un loc. Ce țintă avem noi acum după a­ces­te alegeri. Cu siguranță vrem să câștigăm Primăria Mu­­ni­cipiului Râmnicu Vâlcea și lucrul ăsta se va întâmpla și vreau… vrem să avem majoritate în Consiliul local.

 

De ce? E bine că ziceți: vreau, că vă identificați cu scopul.

 

Vreau și vrem. Noi suntem într-o echipă. Să avem majoritate în Consiliul Local pentru că, vedeți …

 

Practic, Mircia Gutău vrea guvernul lui. Ca și cu Iohannis. Ați văzut ce s-a întâmplat.

 

Nu, Iohannis și Mircia Gutău e o mare diferență.

 

Puteți să ne spuneți una, două diferențe?

 

La Iohannis cred că e vorba de o ambiție personală și nimic altceva. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu PSD-ul. Văd că nu-l a­greați. Eu n-am votat nici­o­da­tă cu PSD-ul. Nu am fost om de stânga, nu am votat cu acest partid.

 

Ba chiar îmi place și-l admir pe Mircia Gutău că i-a luat fața.

 

A făcut lucruri foarte bune PSD-ul în Vâlcea pentru populație. Dar, prin ocultă, prin servicii, Iohannis a avut grijă să diabolizeze acest partid. L-a diabolizat până l-a a­dus aproa­pe de distrugere. No­roc că a venit pandemia asta și PSD-ul începe să-și revină acum un pic…

 

Nu vă supărați, mai e până la ale­geri.

 

… și i-a dat o gură de oxigen. Dar asta a fost ținta. Să-l dia­bolizee și i-a reușit. Toată lu­mea pe stradă înjura PSD-ul, dar dacă îi întrebai de ce, nu știau să spună.

Sunt hoți. Păi, stai puțin, cum sunt hoți? Înțelegeți? Asta a fost strategia. La Iohannis este o ambiție personală. Vreau gu­vernul meu.

 

Domnul Gutău ce este?

 

La domnul Gutău este dorința de a face bine pentru acest o­raș și nu poți face bine decât dacă ai oameni în Consiliul Local care să te susțină. Și, iată, am avut noroc cu cei de la PSD…

 

Sau dacă îi convingi pe cei care sunt de la alte partide de justețea proiectelor tale.

 

Nu-i vei convinge. Nu se poa­te. Este o meteahnă. Este ordin de partid, se dicută totul în se­diul de partid, mâine votăm așa ș-așa sau nu votăm și nu-i în regulă de loc.

 

Punem piedică.

 

Uitați-vă, acum, la liberali. Noi am fost colegi, ne cunoaștem toți, dar s-au opus unor pro­iec­te foarte importante, găsind di­verse motive. Domne, eu vreau să faci așa. Eu sunt primar, pe mine m-a ales lumea și propun chestia asta și lasă-mă să o fac așa.

 

Dar dacă s-ar întâmpla in­vers, să aibă ei primarul, chiar credeți că PER-ul îi va ajuta vreodată pe liberali? Vorbim prin absurd, cum zi­ceți dumneavoastră acum.

 

Vreți să-mi întindeți o cap­ca­nă. Dacă sunt lucruri bune, trebuiesc votate.

 

Veți avea președinte de Consiliu Județean sau am greșit eu?

 

Nu am stabilit dacă vom avea un candidat pentru această funcție. La ora asta nu am stabilit nimic.

 

Dar așa, în ierarhia puterii locale președenția Consi­liu­lui Județean este mai mare decât a Primăriei Râmnicu­lui?

 

Nu.

 

Deci teoretic ar trebui să a-vem cu toții un om bun la Consiliul Județean care să-i ajute pe toți primarii din ju­deț, care să se bată pentru fon­duri de la partidul său pen­tru toți primarii, nu nu­mai pentru Primăria Râm­ni­cului din județul Vâlcea.

 

Nu știu, asta este opinia dumneavoastră și nu sunt de acord cu ea, dar lăsați vâlcenii să decidă în octombire sau noiembrie.

 

Să știți că vâlcenii sunt cel mai deștept popor din Romnia.

 

Vrem să câștigăm Primăria Râmnicului cu majoritate în Consiliul Local așa cum v-am spus, vrem să câștigăm șase pri­mării în județul Vâlcea. ­­Mi­nim șase.

 

Orașe mari sau?

 

Nu neapărat orașe mari, loca­lități. Avem șanse mari și la Horezu, prin candidatul nostru, domnul Nițu.

 

Asta dacă va candida domnul Sărdărescu pe listele dum­­neavoastă. Că din sondaje are vreo 70% în mo­men­tul de față.

 

Nu știu, noi nu știm așa, dar vom vedea atunci.

 

Eu așa știu. Iată, e de la PSD.

 

Da, da nu știu așa, dar vom vedea.

 

Domnul Nițu. Ar trebui să vă gândiți la el la o funcție de deputat, senator. A evoluat prea mult, e peste nivelul o­ra­șului Horezu. Adică el e un tip care a evoluat mental, a făcut și anteprenoriat, are și o pizzerie, deci știe ce în­seam­nă și să duci și tava.

 

Mă bucur că gândiți așa despre dânsul, și dacă a evoluat, în­seamnă că poate fi un bun primar.

 

E el bun, are stofă de deputat. De altceva. Nu știu de ce mai stă în Horezu.

 

Pai, s-a născut în Horezu, a crescut acolo.

 

Și de ce se ambiționează la Primărie? A încercat de două ori, a ratat de două ori. Pentru că nimeni nu-i spune că e mult peste nivelul primă­riei. E bun de preșe­dinte de  Consiliu Ju­de­țean. Sincer.  V-aș propune să-l propuneți preșe­dinte acolo, la PER. L-aș vota.

 

Apropo de Consiliul Județean, acum avem trei consilieri ju­de­țeni, vrem șase consilieri jude­țeni.

 

Șase consilieri județeni e ma­joritatea care contează?

 

Nu.

 

Adică vă veți putea expune punctul de vedere.

 

Da, cu siguranță, da. Cred că sunt 31 de consilieri județeni.

 

Păi și dumneavoastră? Tot vice­primar vreți să fiți?

 

Da, vreau să rămân în echipa domnului Mircia Gutău.

 

În echipă poate să fie și la Consiliul Județean. Iată că am o problemă, am un fix.

 

Acum n-am spus că trebuie să rămân viceprimar, neapărat.

 

A, bun, bine. Candidați la Consiliul Județean și aveți un vot de la mine.

 

Nu am stabilit nimic pentru Consiliul Județean, pentru funcția de președinte.

 

Eu, cum bine știți, am avut un război cu Mirca Gutău, dar asta nu l-a împiedicat să dea mâna cu mine atunci când l-am întalnit…

Eu am înțeles războiul pe ca­re dumneavoastră l-ați creat. Aveați și un motiv atunci, da. Veniserăți cu un ziar nou pe piață și aveați nevoie de o rampă de lansare. Și Mircia Gutău în perioada aia a fost rampa de lansare a acestui ziar. Dar domnul Mircia Gutău nu este un om ranchiu­nos. Pentru asta ori­când vă va întinde mâna chiar dacă greșiți.

 

Da, chiar asta încerc să spun. Că practic produci suferințe când faci astfel de atacuri. Jurnalist fiind, tu chiar cre­zând că spui ade­vă­ruri in­con­testabile. Ei, a trecut pes­te asta și arată un caracter. Că Mircia Gutău are caracter. Acum că pu­tem repro­șa… eu nu mai fac asta. Am în­țeles, mi-am ju­cat rolul în­tr-o perioadă și am ratat. Îi las pe alții să facă, care au și puterea de a demonstra cu partidele lor că pot face mai bine. Așa mi se pare că e co­rect într-o de­mocrație și că așa ar trebui să discute pre­sa. Aș vrea să vă las să vor­biți pe dumnea­voastră la sfâr­șitul acestei întâlniri și v-aș ruga să re­veniți din când în când la noi și să ne mai po­vestiți, să umanizăm relația asta cu Primăria pentru că mulți zic că nu se comunică. Ba da, se comu­nică, dar oa­me­nii, ca și noi, nu iau în calcul aceste forme de comunicare.

 

Și noi comunicăm, și eu și domnul primar Mircia Gutău comunicăm foarte mult și foar­te bine cu oamenii și vreau să vă spun că unul dintre cei mai buni comunicatori pe care o institiție publică din Vâlcea i-a avut vreodată este colegul me Daniel Ionescu, purtătorul de cuvânt, care întotdeauna dă mură-ngură la presă. Nici mă­car titlul nu trebuie să-l pună presa din Râmnicu Vâlcea. Face niște comunicate atât de bune…

 

Daniel mi-a fost coleg la ziar. Cred că eu l-am angajat. Iată. Jumătate din oamenii pe care îi cunoaș­tem împreu­nă au lucrat în aceeași pu­bli­cație, au lucrat în presă. Iar Daniel era bun și atunci, bun și acum. Acum vreo două zile, mi-a trimis un sms că teh­no­redactorul a preluat o știre de la Primărie, un co­mu­nicat fragmentar, cu titlul care se referea chiar la CET: ”Este o mare pro­blemă cu căl­dura la CET”. De fapt Mircia Gutău spusese: ”Nu este o mare problemă cu căl­dura la CET”.

 

Ați omis negația.

 

Nu văzusem articolul și când m-am uitat, era așa cum zise­se el. Mi-am cerut scuze și am făcut corectura.

 

Noi, în fiecare dimineață fa­cem revista presei și știm exact fiecare titlu care apare în presa locală, o presă numeroasă și stufoasă pe-aici, pe-acolo, așa că suntem la curent cu toate infor­mațiile.

 

Dar utilă. Pentru că a dat mulți oameni. L-a dat pe Rădulescu, v-a dat pe dum­nea­voastră, pe mine…

 

Utilă, dar când într-un ziar apare astăzi o informație, și mâine apare și-n alt ziar a­ce­eași informație, și răs­poi­mâi­ne, pentru că atunci apare zia­rul, apare aceeași informație, nu-și mai are rostul. Știți ce constat? Eu am învățat presă în perioada 1991…

 

Îmi ziceați că sunteți deza­mă­git de presă, presa de-acum, că nu v-ați mai în­toar­ce în presă. De ce?

 

Pentru că acum majoritatea practică mercenariatul, nu mai este o presă adevărată. Eu am învățat atunci ce înseamnă re­portajul. Noi nu aveam atunci mașini. Eram niște tineri care știam gramatică și literatură și am zis: Hai să mergem spre meseria asta și vrem să infor­măm, să fim oameni corecți. N-aveam mașini și ne du­ceam cu rata, cu autobuzul, la Budești să facem reportaje pe malul Oltului la căutătorii de aur. Stăteam acolo cu zilele și mâncam un sandviș și ve­neam și munceam trei zile ca să scriem un reportaj pe nu știu câte pagini.

 

Știu, îmi aduc aminte epoca bine, am făcut-o.

 

Ne duceam și făceam pe oa­me­nii care încercau să se angajeze pe la societățile comerciale și după ce băteam la ușile a 20 de directori, veneam și scriam ce am pățit noi, în  calitate de oa­meni care își căutau de lucru. Ne îmbrăcam în cerșetori și ie­șeam pe stradă ca să ne punem în pielea personajului. Aia era presă. E, acum ce presă? Presa de astăzi se ba­zea­ză doar pe zvonuri și pe bârfe? Am auzit că… cutare a zis că… Nu mai vezi un reportaj. Singurul om și vreau să îl felicit este Liviu Popescu, care are, așa, un alt Liviu Popescu. Un alt stil de a face presă.

 

Da, și eu îl admir și l-am în­cu­rajat. Tot eu l-am angajat și pe el în presă.

 

Nu-mi place că susține USR-ul. Pentru asta nu-mi place.

 

Păi da, poate și d-aia scrie re­portaje mai bine, că e liber să gândească diferit.

 

Aș vrea să văd o altfel de pre­să, nu neapărat ce se întâmplă acum.

 

Domnule Vețeleanu, sunteți om care nu ați uitat că ați fost în presă. N-a trecut prea multă vreme. Presa nu are mij­­loace, Presa nu se face fără bani.

 

E adevărat.

 

Au trecut vremurile când toți eram la ”Curierul de Vâlcea” și când existau atât de mulți bani și atâta dorință de a citi, de a cum­păra ziare, încât ziarele își permiteau să vă trimită ici, colo, pe dum­nea­voastră, pe alții.

 

Da, a fost o perioadă în care ziarele se vindeau foarte bine. Lumea era însetată de nou și de a citi.

 

Spun doar că orașului ăsta îi trebuie o presă puternică, că din păcate nici dumnea­voas­tră, nici domnul Gutău, nu con­siderați că presa este un atu al acestui oraș. Să știți că este.

 

Ba nu, greșiți. Vreau să vă spun că citim presa, suntem la cu­rent cu tot ce scrie presa și da­că ni se semnalizează că ce­va este greșit și trebuie făcut altfel, ținem cont.

 

Bun, asta e bine. Eu mă refe­ream la faptul că aici, cândva, s-a făcut un ziar privat liber imediat după Revoluție, că niște săriți de pe fix au fă­cut această publicație la care am lucrat cu toții, și dumnea­voastră și mulți, mulți alții și Daniel Ionescu. Mircia Gutău n-a lucrat.

 

Și Lilian Zamfiroiu.

 

Da, și Lilian Zamfiroiu. Vă dau un secret în premieră. și domnul Cîțu, ministrul de Fi­nanțe. A trecut pe la Curierul de Vâlcea. Îna­inte de plecarea în America. M-a rugat mama dumnealui. A tre­cut prin redacție, a și scris. Noi eram atunci side­rați ce frumos scria despre mișcarea banilor în economia mon­di­a­lă. Bine, n-a demonstrat aici, dar tot aștept lucrul ăsta. Cîțu însuși a trecut prin re­dacția Curierului de Vâlcea. E un grup numit Curier și da­că vedeți câte zeci de persoane s-au angajat la Curi­e­rul de Vâlcea inițial, la care am fost și eu în 10 ani, rămâ­neți uimit. Ar trebui făcut ceva mai mult pentru presa vâl­­ceană. E adevărat, mai com­pactate redacțiile, mai mic­șorate din redacții…

 

Ceva bănuți, acuma v-au ajutat? Am înțeles că au dat cu nemiluita, acum cu corona­vi­ru­sul ăsta.

 

Nu, noi nu am luat niciun ban. Noi nu am știm unde se face aplicația. Am căutat la Guvern și nu apare cum a­nu­me să poți aplica pentru asta.

 

Probabil cei care au avut de pri­mit, au știut.

 

Au anunțat că vor să dea, dar am găsit link-ul mult prea târziu și nu ne-am înscris…

 

Tot legat de presă și de televi­zi­une că știți că am lucrat o vre­me și în televiziune, o vre­me destul de îndelungată, și acolo am învățat foarte multe și acolo. De câteva luni nu mă uit la televiziunile naționale de știri. Cred că cineva are interesul să ne zăpăcească de cap.

 

Să ne prostească.

 

Știți care sunt televiziunile de știri. Vine gripa porcină. Luni de zile, zi de zi, ni se inocu­lea­ză asta în cap. Gripa porcină, ni se arată băbuțele prin sat cum aleargă și își smulg basmaua că le-a tăiat porcul. Și ne țin așa. Terminăm cu porcina, vine gripa aviară. Te îndobitocesc. Te fac să nu mai ieși din casă. Te fac din om neom. Vine gripa aviară, dar numai la noi. La italieni nu moare un porc, la francezi nu moare un porc, la nemți nu moare un porc. La noi se întâmplă toate astea. Cum vine una, cum vine cealaltă. Acum a venit nenorocirea asta de Covid, în care eu vă spun personal că nu am crezut și nici nu cred. Ni s-a inoculat cu câțiva ani în urmă că vine o criză economică, atenție ro­mâni, va fi o criză economică mondială. Și la un moment dat a venit momentul să desfacem eprubeta aia care cineva făcuse o șmecherie. S-a împrăștiat peste tot și acuma ce așteptăm? Toți așteptăm. Sunt unii care așteaptă în genunchi un vaccin. De ce? Ca în buzunarele unora să intre multe milioane sau miliade de dolari.

 

Noi am pierdut un om foarte bun la redacție care s-a aperiat de Covid și n-a mai vrut să vină la redacție, decât dacă exista…

 

…distanța regulamentară.

 

 Da. Și într-o redacție nu ai cum, că se mișcă unii pe lânga alții. Și a plecat acasă.

 

Domnule Popescu, în România mor anual mii de oameni 2,3,4 mii de oameni de o gripă obișnuită. Dar nu face nimeni o tragedie din asta. Mor oameni de gripă. Acum au murit nici o mie de oameni…

 

Să vă explic cum stă treaba asta cu gripa aviară și Covid-ul ăsta din punctul meu de vedere. Românii sunt așa de deștepți încât, când prind o mană cerească de tipul gripei porcine, domnul Flutur, de pildă, de la Suceava, păi trage din cașcavalul ăsta cât se poate de mult. Adică deturnează sensul că Bruxelle-ul a zis că există șansa gripei porcine și o unflă atât de mult, trage profituri atât de mari – românul ăsta, cât îi ajunge pentru 10 generații. Nu e întâmplător că domnul Flutur la Suceava a fost campion al gripei aviare și apoi campion al Covid-ului 19. Adică a venit el însuși cu pieptul dezgolit să arate că este bolnav de Covid 19. E, vă dați seama că din locul ăla au plecat după-aia avioane cu muncitori în Germania. Tocmai acolo, din focarul ăla unde era carantină maximă. Vă dați seama cât de deștepți sunt oamenii din acest popor? Nu spun că sunt hoți sau șmecheri. Spun că sunt deștepți și că au capacitatea de a profita de orice.

 

Înțeleg acum, și o să sap un pic să descopăr adevărul, că ne dau bani ca să declari un mort al familiei tale că a murit de Coronavirus.

 

Da, din păcate aveți dreptate.

 

Păi nu e în regulă deloc. Am discutat problema asta pentru că există beneficii ale spitalelor care declară mai mulți morți de Covid. și primesc niște bănuți.

 

Niște sute de milioane pentru cei 3000 de lei pe care-i primește familia unui aparținător. Pai mi se pare că e o hoție maximă. În sfârșit.

 

Și ăsta-i motivul pentru care am decis să nu mă mai uit la televiziunile de știri pentru că îți deformează creierul, efectiv.

 

Da, dar ar trebui să militați pentru o presă care nu întinde mâna și care are capacitatea de a subvenționa munca pe care o face. Nu știu, făcând mai multe chioșcuri, dând mai multe mesaje pro presă… și aveți puterea s-o faceți ajutând presa, nu cu bani. Nu cum ziceți dumneavoastră oarecum în derâdere, de Guvernul ăsta, care, iată, n-a mai dat link-ul unde te poți înscrie. ăsta-i adevărul. Noi nu l-am găsit, cel puțin. Habar n-am. Presa ar trebui, ca și cele două teatre lăsate să funcționeze, premiată, și de ce să nu vă întreb asta, de ce nu există niciun ziarist pe lista cetățenilor de onoare ai municipiului Râmnicu Vâlcea.

 

De regulă, cetățenii de onoare sunt făcuți la inițiativa unei societăți culturale, educative din oraș. Nu a venit în intenția Primăriei de a face cetățeni de onoare, dar eu sunt deschis acestui lucru.

 

Vă mulțumesc mult că ați venit, mulțumesc pentru sinceritate. Să încheiem și vă doresc succes. Într-un fel vă admir. Eu nu am avut puterea de a fi leal unor persoane, inui grup de persoane așa cum ați făcut-o dumneavoastră. Felicitări!

 

Mi-a folosit mult acest lucru și vreau să spun că foarte multă lume apreciază faptul că eu sunt un om loial.

 

Cred că deja aveți stofă de primar, ba chiar mai mult.să nu mai zic de Președinte de Consiliu Județean. Mulțumim încă o data, ne revedem cu plăcere, oricând veți dori.

 

Vă mulțumesc și eu

 

Un interviu realizat de Silviu Popescu

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *