Bună ziua, domnule Victor Giosan, cum e vremea la Chișinău?
Cam la fel cu cea de acasă: cald, averse de ploaie ca pe timp de vară. E iunie și au început să miroasă foarte puternic, teii.
Sunteți de ceva timp în Moldova, v-ați obișnuit cu țara, cu locurile, cu oamenii?
Lucrez aici de vreo 10 ani, iar în ultimii doi ani am lucrat foarte mult în sistem ”full time”. Deci, am petrecut multe, multe luni, aici, în diverse proiecte de asistență tehnică la nivel de administrație publică. Da, m-am obișnuit și nici nu e greu – te simți aproape, ca acasă: limbă, obiceiuri (și bune și mai puțin bune), mâncare, vinuri. Sunt și deosebiri care vin din tipul de comunism, pe care l-au trăit România și Moldova: noi, un comunism naționalist de tip dinastic, ei, comunismul sovietic, cu toate evoluțiile sale. Deci, experiența comunistă a fost și comună și diferită, iar acest lucru se vede.
De fapt, de ce sunteți la Chișinău? În calitate oficială, pentru business sau ca om politic? Stați, să nu uităm…mai există coniacul “Victor”?
Eu lucrez în cadrul unui proiect de asistență tehnică al Uniunii Europene, pentru a sprijini reformele în contextul Acordului de Asociere – sunt consilier de nivel înalt al UE, pe lângă Guvernul Republicii Moldova, pe probleme legate de reformă a administrației publice locale.
Da, coniacul ”Victor” există, se numește și Călărași (nume familiar nouă) – un coniac foarte bun. Coniacul de aici este mai bun ca al nostru.
Cum merge reforma administrației locale, în Basarabia?
Cu suișuri și coborâșuri – ca și la noi. Unele lucruri sunt realizate de mai mulți ani, altele, urmează să fie făcute. De exemplu, Moldova are un sistem de finanțare al administrației publice locale, mai stabil și mai transparent decât al nostru – nu îl schimbă în fiecare an, cum se întâmplă în România. Pe de altă parte, avem și probleme comune, cea mai importantă fiind fragmentarea excesivă, la nivelul unităților administrative din rural.
Bănuim că sunt multe aspecte interesante, diferite de cele din România…
Da–sunt multe deosebiri- și ele provin în mod esențial din apartenența noastră la Uniunea Europeană și atașarea noastră la spațiul vestic în ultimii 20 de ani. Noi, în România, nu ne dăm seama, pe deplin, ce șansă istorică am avut și nu folosim integral oportunitatea aceasta.
Cum văd cetățenii moldoveni aderarea la Uniunea Europeană, sprijinul logistic și orice altă influență europeană?
Cetățenii moldoveni sunt deschiși cooperării cu Uniunea Europeană, problema este – la fel ca în România – dificultatea de a folosi, integral, toate oportunitățile deschise de Acordul de Asociere cu UE.
Dar populația rusofonă? Își dorește Europa sau Rusia?
Eu cred că moldovenii, indiferent de limba pe care o vorbesc, privesc pozitiv cooperarea strânsă cu Uniunea Europeană – în general, populația gândește pragmatic și dorește să trăiască acolo, unde are mai multe drepturi, unde drepturile se respectă mai bine, unde nivelul de trai este mai ridicat.
Cum văd basarabenii politica din România? Credeți că mai există orizontul acela de așteptare din vremea Podului de Flori de peste Prut sau el a rămas o frumoasă amintire?
Lumea este mult mai pragmatică acum – cel mai mult aici este apreciată posibilitatea de a călători și de a munci în Europa sau în Rusia. Acum, perspectiva este destinul european comun. Moldovenii urmăresc foarte, foarte atent politica românească, cunosc bine tot ce se întâmplă în România, se interesează de evoluțiile din țara noastră, discută mult despre ce merge mai bine în România, decât în Moldova sau invers, ce merge mai bine în Moldova, decât în România. Comunitatea de limbă și cultură își spune cuvântul.
Dar activitatea dumneavoastră politică? Mai sunteți activ în politica românească? Noi știm deja, că sunteți membru al Biroului Național PLUS și coordonator regional pentru zona Sud-Vest Oltenia…
Da, sunt activ – așa cum ați aminti,t sunt implicat în conducerea centrală a PLUS, simultan cu rolul meu de coordonator regional pe Oltenia – alături de alți patru colegi. Nu mai sunt așa prezent la nivel local, dar sunt mult mai prezent la nivel național – poate nu așa vizibil pentru public, dar colegii mei din PLUS știu foarte bine. Mă ocup acum de programul PLUS și al Alianței USR-PLUS, pentru alegerile locale, am contribuit la pregătirea Programului Politic al PLUS și am coordonat elaborarea a două capitole, cel despre reforma administrației publice și cel despre buget – finanțe. Am participat la multe sesiuni de informare și instruire în domeniul administrației publice locale. Am participat intens la negocierile din interiorul Alianței, în vederea încheierii protocoalelor județene, pentru alegerile locale.
Va fi eficientă, în opinia dumneavoastră, asocierea între PLUS și USR? Credeți că într-un final, va fi o fuziune?
Suntem în ultima fază a negocierilor de fuziune și sperăm ca aceasta să se realizeze spre sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august. Acest proiect comun PLUS USR, cred că este esențial pentru transformarea profundă a politicii românești, pentru desăvârșirea procesului de modernizare a României, de utilizare a tuturor oportunităților oferite de integrarea europeană.
Alianța USR PLUS este prezentă în Moldova?
Poziția mea aici în Moldova nu-mi permite, nicicum, să fac politică de acest gen – sigur este prezentă, dar nu știu detalii.
Am vrea să vă aducem, măcar, cu gândul la Vâlcea, pentru că sunteți departe și vedeți pădurea. Cum ați caracteriza lupta politică din micul și faimosul nostru județ? Desigur, și ce șanse are Alianța USR PLUS în peisajul, nu tocmai roz, al ținutului Vâlcii…
Într-un fel, lupta politică din Vâlcea este încă marcată de cele două partide tradiționale, de modul lor clasic de competiție, cu multe promisiuni fără acoperire, cu ignorarea problemelor reale, cu politizarea a tot ce mișcă, cu o calitate tot mai precară a personalului politic – în ansamblu ”lupte” mari, pentru mize mici. Autostrada Sibiu-Pitești tot nu e gata, investitori importanți români sau străini tot nu au venit, potențialul economic al județului, tot neutilizat, polonezii pleacă de la USG, viitorul Oltchim nu e deloc clar, CET-ul este în continuare în criză, iar turismul vâlcean, încă rulează pe pistă, de prea mulți ani, sperând ca într-o bună zi, să se ridice de la sol.
Pe de altă parte, lupta politică din județ va deveni și mai interesantă: dintr-un joc în doi, va deveni un joc în trei. Alianța va juca un rol important în politica vâlceană – alegerile europene de anul trecut au arătat-o, chiar și la cele prezidențiale. Faptul că președintele Iohannis a câștigat la Vâlcea în ambele tururi de scrutin nu este numai rezultatul activității PNL Vâlcea – o bună parte din alegătorii Alianței de la europarlamentare au contribuit la victoria din turul 1 si toți votanții Alianței au contribuit la victoria zdrobitoare din turul 2.
Alianța USR-PLUS aduce un suflu nou și proaspăt luptei politice locale, iar acest lucru se vede. Sper ca acest suflu să se consolideze și mai mult la aceste alegeri locale. Multe din listele Alianței sunt gata și candidații sunt nerăbdători să-și prezinte soluțiile lor pentru comunitățile din județ, pentru județ în ansamblul său. Soluții care să fie și novatoare și fezabile și eficiente.
Ce șanse are candidatul Alianței USR PLUS, Andrei Gheorghiu, la Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, în lupta cu Mircia Gutău și Virgil Pîrvulescu?
Cred că Andrei Gheorghiu are o șansă bună să facă o mare surpriză – nu depinde decât de el și de colegii mei din USR și din PLUS, ca acest lucru să se materializeze. Evident, nu e deloc simplu să te lupți cu un primar în funcție, cu experiența și abilitățile politice ale domnului Gutău – competiția va fi extrem, extrem de dificilă și dură. Dar eu sunt optimist: cu voință, implicare, mobilizare maximă și cooperare fără rest între PLUS și USR, se poate obține un rezultat excelent.
Ce șanse au candidații Alianței USR PLUS la obținerea unor mandate de consilieri locali și județeni?
Cred că avem șanse mari și foarte mari să avem un număr consistent de consilieri în zona urbană și în consiliul județean. Cu o condiție: ceea ce am spus mai sus în termeni de implicare, mobilizare și cooperare să se realizeze.
Dumneavoastră veți candida la nivel national, la alegerile parlamentare?
Iau serios în considerare acest lucru, dar nu e nimic decis, definitiv. Trebuie să ne concentrăm acum pe alegerile locale și pe obținerea unui rezultat foarte bun. Dacă se va dovedi util pentru noul partid rezultat din fuziunea PLUS cu USR, vom vedea după alegerile locale.
Nu vă e dor de casă? Ne-ar plăcea să vă avem într-un interviu live, la televiziunea noastră, care este acum în construcție…
Foarte mult. Încerc să vin la 2-3 săptămâni, acasă – este mai dificil acum cu restricțiile impuse de epidemia de coronavirus. Voi participa cu plăcere oricând – dacă se poate înregistra sau transmite în weekend.
Un interviu realizat de Mihaela Iliescu și Silviu Popescu
De la stânga la dreapta: Andrei Gheorghiu – Președintele USR Vâlcea, Alin Mituță – consilier politic pentru delegația USR PLUS în Parlamentul European, membru al Biroului Național PLUS și coordonator regional pentru zona sud-vest Oltenia, Bogdan Deleanu – șef de cabinet (în Parlamentul European) al europarlamentarului Dragoș Pîslaru, coordonator regional pentru Diaspora, membru al Consiliului Național PLUS, Victor Giosan.
De la stânga la dreapta: Vlad Voiculescu – Președinte PLUS București, membru al Biroului Național PLUS, membru în Comisia Națională de Politici și Programe, Victor Giosan, Diana Stoica – membru al Consiliului Național PLUS, coordonator regional zona București-ilfov,
