Am revenit cu mare plăcere, la sărbătoarea de Sânziene, la Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni unde, într-un cadru restrâns dar primitor, a fost inaugurată expoziția artistului grafician Lucian Marinescu. Despre această expoziție, Curierul de Râmnic a scris într-un alt articol .
Expoziția de acuarelă și grafică a fost realizată cu sprijinul Consiliului Județean Valcea și a Muzeului Județean de Istorie Aurelian Sacerdoțeanu Vâlcea.
A luat cuvântul mai întâi domnul director al Muzeului Județean de Istorie, Claudiu Tulugea care a prezentat importanța evenimentului.
Am remarcat participarea domnului Adrian Buşu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea, care a apreciat expoziția de acuarelă și grafică, expusă în vechea școală din acest cadru minunat.
În fiecare an, în ziua de 24 Iunie, creştinii ortodocşi serbează naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Domnul Iisus în apa Iordanului. În calendarul popular, sărbătoarea este denumită Sânziene, în Ardeal, iar în Muntenia şi Oltenia – Drăgaica.
Sânzienele erau considerate a fi nişte femei frumoase, divinităţi nocturne care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează, fac să rodească ogoarele, înmulţesc animalele şi păsările, lecuiesc bolile şi suferinţele oamenilor.
În ajun de Sânziene, seara, se întâlnesc fetele ce vor să se mărite cu flăcăii ce doresc să se însoare:
“Du-te Soare, vino Lună, Sânzienele îmbună, Să le crească floarea floare, Galbenă, mirositoare; Fetele să le adune, Să le prindă în cunune, Să pună la pălărie Struţuri pentru cununie; Boabele să le răstească, Până-n toamnă să nuntească!”
Băieţii fac ruguri, aprind flăcări şi le învârt în sensul mişcării Soarelui la apus, strigând:
“Du-te Lună, vino Soare, Că tragem la-nsurătoare; Cununile neursite Zac sub hornuri azvârlite. Până-n ‘miezi, cu steagu-n frunte, Trec feciorii după slute, C-alde alea nedirese Nu vor să fie mirese.”
Corina Enache
