„Avem o propunere din partea Universității Johns Hopkins din Statele Unite – am primit o scrisoare din partea președintelui acum câteva săptămâni – să intrăm urgent într-o colaborare care vizează un nou mod de a face radiografii”, a declarat, la Digi24, academicianul Nicolae Zamfir, coordonatorul proiectului de la Măgurele.
Profesorul Nicolae Zamfir este coordonatorul proiectului de cercetare științifică „Infrastructura Luminii Extreme și Fizica Nucleară” (ELI-NP sau laserul de la Măgurele, cum este cunoscut). Este totodată președintele secției de Științe Fizice a Academiei Române și directorul Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.
Universitatea Johns Hopkins are deja un reprezentant care lucrează la Măgurele, iar acesta a organizat un grup preocupat de acest subiect.
Radiografia obișnuită este bazată pe faptul că la trecerea prin materiale, intensitatea razelor X se modifică, depinzând de densitate. Osul, pentru că este mai dens, arată într-un fel pe placa fotografică, iar țesutul moale arată altfel, dar nu are rezoluție suficientă, plus că se stă câteva minute în radiație.
‘Ideea nouă este de a se folosi o altă proprietate a razelor, și nu intensitatea lor, așa-numita diferență de fază”, a explicat profesorul Nicolae Zamfir.
„Prin folosirea acestei noi metode, rezoluția radiografiilor ar fi extrem de bună, este aproape ca a vederii umane și se pot detecta defecte în plămâni, în cazul acesta, la nivel de câțiva milimetri, deci se pot detecta ce efecte produce COVID-19 în plămâni cu o acuratețe extraordinar de mare”, a mai spus academicianul.
În plus, și timpul de expunere ar fi mult mai mic, de câteva secunde, ceea ce reprezintă un avantaj, ținând cont că există un risc de iradiere dincolo de o anumită doză.
Marele avantaj ar fi costul scăzut, pentru că există posibilitatea ca noua tehnologie, odată stabilită, să fie folosită la vechile aparate generatoare de raze X, a arătat cercetătorul.
„Universitatea Johns Hopkins propune să facem echipe comune, care să facă experimente atât la ei, cât și la noi, iar în decursul câtorva luni, până la un an-doi, să elaborăm deja tehnologia și să fie preluată de către o firmă care să producă aparate în serie. Și în momentul acela, după ce determinăm această metodă cu ajutorul laserului, ea poate să fie aplicată, chiar dacă nu la aceeași scară, cu generatoare de raze X obișnuite, deci ar fi foarte ieftin: să folosești un generator de raze X obișnuit, dar să folosești alte proprietăți ale razelor X, nu intensitatea”, a explicat, la Digi24, Nicolae Zamfir.
Proiectul de la Măgurele a început în anul 2013 și s-a finalizat anul trecut. În prezent, lucrează, în acest proiect, 200 de cercetători, din 26 de țări.
“Proiectul își propunea construirea unui centru european de cercetări care să folosească un laser de foarte mare putere și metodele fizicii nucleare pentru a studia interacțiunea cu materia a acestui fascicul extrem de puternic (concentrează 10 la sută din întreaga putere a Soarelui pe Pământ). Are o forță atât de mare, încât pur și simplu particulele constituente ale materiei sunt accelerate cu o viteză apropiată de cea a luminii. Energiile acestui laser sunt comparabile cu cele ale acceleratorului de la CERN”, a explicat Nicolae Zamfir.
“Unul dintre proiectele ambițioase ale laserului ar fi să demonstreze ceva ce nu s-a mai demonstrat până acum: că se poate produce materie din vid, prin această concentrare extraordinară de energie, un fel de relație inversă a formulei lui Einstein”, a mai spus Nicolae Zamfir.
Primul experiment cu laserul de mare putere de la Măgurele – cel mai puternic din lume – a avut loc la 18 martie anul acesta și a coincis cu momentul pandemiei.
Sursa: digi24.ro
Mihaela Iliescu
