La Palatul Suțu a fost deschisă o expoziție de bandă desenată din perioada interbelică

510 0

Muzeul Municipiului București prezintă, la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu nr. 2), expoziția „Bandă desenată din perioada interbelică”, partea I (1924-1939).

Perioada interbelică a fost foarte importantă pentru banda desenată dedicată copiilor. Au apărut multe reviste care conțineau povestiri ilustrate, unele inspirate din subiecte populare, altele din povești românești cunoscute, iar altele cu preluări ale temelor internaționale, în special americane sau germane.

La invitația autorului BD Mihai I. Grăjdeanu, inițiatorul seriei „Maeștri ai benzii desenate românești”, a răspuns colecționarul Andrei Szasz, care aduce în fața publicului această primă călătorie în lumea benzilor desenate din perioada interbelică.

Câteva publicații pentru copii care apar între anii 1918 și 1939 sunt: „Revista Copiilor și a Tinerimei”, „Lumea Copiilor”, „Lumina Copiilor”, „Universul Copiilor”, „Dimineața Copiilor”, „Duminica Copiilor”, „Raiul Copiilor”, „Amicul Copiilor”, „Revista Copiilor”, „Curentul pentru copii și tineret”. În revista umoristică pentru adulți „Veselia” au apărut câteva benzi desenate și multe caricaturi.

Scenariști importanți ai perioadei au fost Moș Nae Batzaria, Pascal M. Rădulescu, Teodor Castrișanu, Mihail Gafița, Tușa Niculina, Unchiul Niță, Mic-Mac.

Printre graficienii importanți îi regăsim pe C. Jiquidi (tatăl), Ary Murnu, Marin Iorda, Pascal M. Rădulescu, GEO, Aurel Petrescu, Dem Demetrescu, V. Dobrescu, Nell Cobar, Gusty, Anca, Gheorghe Petrescu, Ion Drugă.

Seriale de benzi desenate care s-au bucurat de mare succes în perioada menționată sunt: „Aventurile lui Haplea și Coana Frosa”, „Tudorică și Andrei”, „Norocul fierarului”, „Dunăre Voinicul”, „Isprăvile lui Flor Voinicul”, „Stan Voinicul și Bran Zgârcitul”, „Stan și Bran”, „Isprăvile lui Charlot (Chaplin)”, „Năzdrăvăniile lui Bică”, „Neață și Nătăfleață”, „Aventurile puișorului Pic”, „Plici și Plum”, „S.O.S. A dispărut avionul stratosferic”. 

Istoricul acestor publicații este și el unul demn de remarcat. Potrivit colecționarului Andrei Szasz, revista „Lumea Copiilor” a apărut începând cu 1922 timp de trei ani în 16 pagini, dintre care 4-5 în bicromie. Ilustrator principal a fost Ary Murnu care semnează mai multe benzi desenate.

Revista „Dimineața Copiilor” a apărut începând cu 18 februarie 1924 în 16 pagini, dintre care 3-4 color, sub îngrijirea lui Nicolae Batzaria care va semna sub mai multe pseudonime cum ar fi Moș Nae, Ali Baba, Maica Lina, scenarii de benzi desenate și scurte povestiri ilustrate, dar și multe romane pentru copii apărute independent. În numărul 2 debutează cel mai longeviv și popular serial sau personaj din toată istoria benzilor desenate românești și anume „Haplea” (care va emigra la „Universul Copiilor” odată cu creatorul său). Revista va apărea până în anul 1941 și apoi își reia apariția în anul 1943, când revine sub titlul „Ziarul Copiilor”, până în anul 1947, preluând și numerotarea revistelor în continuare de la „Dimineața Copiilor”.

„Universul Copiilor” a apărut începând cu 3 iunie 1925 sub îngrijirea grafică a lui Aurel Petrescu. Ilustrator principal a fost însă pictorul Pascal timp de 20 de ani, iar scriitor și scenarist principal a fost chiar Nicolae Batzaria începând cu 1936 până la dispariția revistei la jumătatea anului 1948.

Haplea este numele unui personaj fictiv de benzi desenate și desen animat intrat în vorbirea populară sau colocvială și este definit de Dicționarul Explicativ ca „un om nătărău, prostănac, neghiob, dar și lacom la mâncare”, iar termenul provine din limba bulgară („hapljo”).

În 1927 Nae Batzaria împreună cu Marin Iorda crează primul desen animat lung de 300 metri din istoria cinematografiei românești cu numele HAPLEA. Ca personaje apar Haplea, Coana Frosa, soția lui, Haplina și Hăplișor, cei doi copii ai lor și cățelul Zdup.

Primele benzi desenate cu Haplea apar încă în primele numere ale revistei pentru copii „Dimineața copiilor” din anul 1924 și sunt realizate de Nae Batzaria și Marin Iorda. Acest personaj manifestă toate calitățile altor personaje celebre din umorul și vorbirea populară precum: Păcală, Tândală, Bulă, Sucă al lui Nea Mărin sau Mitică al lui Ion Luca Caragiale.

Povestiri în versuri cu Haplea apar în: „Dimineața copiilor”, „Universul Copiilor” și în diverse reeditări de-a lungul timpului.

Expoziția „Bandă desenată din perioada interbelică” – partea I (1924-1939), din seria „Maeștri ai benzii desenate românești”, va putea fi vizitată în perioada 7-31 octombrie 2020. Intrarea este gratuită.

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *