Superstiţii pentru noroc de bani
Botezul Domnului sau Boboteaza marchează încheierea sărbătorilor de iarnă. Credincioşii iau apă sfinţită la slujba de Bobotează, “aghiasma mare”, şi o beau pe nemâncate timp de 8 zile. Restul se păstrează lângă icoane şi se spune că poate vindeca orice boală. În Ajunul Bobotezei, credincioşii ţin post negru, iar preotul colindă casele şi sfinţeşte bucatele de post pregătite de gospodine.
AJUNUL BOBOTEZEI 2021. În această zi, creştinii ortodocşi ţin post ca să întâmpine Botezul Domnului. Ortodocşii pe rit vechi se pregătesc de Crăciun. Printre obiceiurile din Ajunul Bobotezei se numără şi “Chiralesa”, care în greceşte înseamnă “Fie-ţi milă, Doamne!”. Îl ştiu bine, din bătrâni, toţi tinerii din localitatea Brusturi, judeţul Neamţ. Băieţi şi fete însoţesc preotul prin sat şi vestesc sfinţirea caselor.
Obiceiul este asemănător colindelor din Ajunul Crăciunului, iar copiii primesc nuci, mere şi prăjituri. În anumite zone din Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari din sat care anunţă venirea preotului şi apoi sunt răsplătiţi cu bucate de post sfinţite. În unele regiuni, în special în Moldova, creștinii ortodocsi gustă pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se întamplă ca cei opriți de la Sfânta Împărtășanie să primească de la duhovnic binecuvântarea de a lua Agheasma Mare. Însă, trebuie să fim cu luare aminte la faptul că Agheasma Mare nu poate înlocui Sfânta Împărtășanie.
Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioșilor și locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi de pildă, la binecuvantarea și sfințirea prapurilor, la sfințirea crucii și a troițelor, a clopotului, a vaselor și veșmintelor liturgice, la sfințirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir.
AJUNUL BOBOTEZEI 2021 vine cu tradiţii şi superstiţii din vechime. Când preotul vine pe la case cu Iordanul, vestind Boboteaza, gospodarii sunt atenţi să audă dacă îi scârţâie zăpada sub picioare, semn că anul ce tocmai începe va fi unul bogat şi rodnic. Bătrânii spun că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.
În unele zone, copiii mergeau la colindat în seara de 5 spre 6 ianuarie, vestind sosirea preotului cu crucea și fiind răsplătiți cu mere, nuci şi prăjituri.
Dacă în dimineața Ajunului de Bobotează pomii au fost încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Ajunul Bobotezei 2021 este prima zi de post din Noul An, după 11 zile de sărbători în care nu au mai fost restricţii alimentare. „Înainte de Bobotează, avem o zi în care se ajunează, oamenii pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare din data de 6 ianuarie. Credincioşii ţin post aspru sau chiar post negru, luând numai dimineaţă Agheasmă Mare, pe care o au păstrată din anii trecuţi. Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din anul bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de la 29 august.
Ajunul Bobotezei este foarte important. Și asta pentru că e zi de post, ca jertfă a omului înaintea primirii apei sfinţite. Cei care au mari necazuri şi tinerii care doresc să aibă noroc în căsnicie ţin post negru în această zi. Preoții merg din casă în casă, pentru a binecuvânta și a stropi cu agheazmă toate acareturile. Și primesc în schimb fuioare de cânepă sau, mai nou, sculuri de lână, colaci și bani. Din fuior se vor face obligatoriu funii pentru clopote și gropari. Și asta pentru că Maica Domnului va face din ele plasele cu care va scoate din iad sufletele care vor reuși să se agațe.
Sărbătoarea abundă în superstiţii, iar oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge bine tot anul. În noaptea de Ajun, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ. Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic. În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite. Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an. Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.
Celebrată de către ortodocşi la fiecare început de an, pe 6 ianuarie, Boboteaza semnifică sfinţirea apelor din întrega lume, a întregii creaţii, după cum Iisus Domnul s-a coborât în râul Iordan pentru botez. Însă, Ajunul Bobotezei este un moment mai important decât sărbătoarea în sine pentru fetele care își așteaptă ursitul.
În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masă din ajunul Crăciunului, scrie Creștin Ortodox.
Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrană animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de praşilă”.
Slujba de Bobotează se săvârşeşte numai afară, lângă o apă curgătoare ori o fântână. Este momentul în care credincioşii primesc agheazma mare, cu puteri deosebite, care vindecă, însănătoşeşte şi curăţă sufletul şi trupul. În curţile bisericilor se ridică cruci din gheaţă, simbolurile sărbătorii.(Sursa: Creștin Ortodox).
Corina Enache
