“În anul 1901 ia ființă Banca Națională – sucursala Râmnicu Vâlcea care în 1902 începe operațiunile financiare în județ. Banca acorda credite întreprinderii “Oprea Simian Fiii” și S.A. Carpatina-Brezoi, controlându-se, în același timp, activitatea, mersul afacerilor, cele două mari întreprinderi întreținând schimburi susținute cu străinătatea. Banca Râmnicului a început să funcționeze în anul 1905 sub forma unei societăți bancare pe acțiuni în cuprinsul orașului. Capitalul băncii a fost de 200.000 lei, împărțiți în acțiuni de câte o sută lei. Scopul acestei societăți bancare era acela de a favoriza comerțul, industria și agricultura. În anul 1900 apar și cooperative de consum, cea mai însemnată fiind cooperativa “Sentinela” din Râmnic, cu un capital de 200.000 lei.”
Ulterior, aveau să apară sucursale ale marilor bănci din București, „Banca Vâlcii”, “Albina”, “Meseriașilor”, “Fortuna”, Zăvoiul”, “Râmnicu Vâlcea”, o agentură a băncii de scont “Muntenia” și o societate a cooperativei de credit și economii a funcționarilor publici. Populația orașului număra atunci sub 10.000 de locuitori, dar afacerile erau înfloritoare.
“Prin legea din 2/14 octombrie 1864 fusese creată Camera de Comerț, județul Vâlcea, însă ținea de circumscripția de la Craiova…
Create pentru apărarea și susținerea intereselor comerțului și industriei, a reprezentării acestora în fața statului, Camerele de Comerț și Industrie grupau comercianții și industriașii cu firmele înregistrate, asociații cu drept de semnătură ai societăților în nume colectiv, membrii Comitetelor de direcție ale acestora, directorii cu drept de semnătură ai sucursalelor aparținând întreprinderilor comerciale și bancare din alte județe. Camera avea sarcina de a contribui la întărirea legăturilor economice prin înființarea de burse de comerț, târguri, oboare, organizarea de expoziții, școli comerciale și de meserii. În anul 1930, se aflau înregistrate 1.800 de firme, majoritatea în capitala județului, numărul acestor firme comerciale crește foarte mult în timpul celui de-al doilea război mondial și în perioada imediat următoare. Produsele executate în fabricile și atelierele din oraș au participat la expozițiile de mostre și târguri de la Sibiu, Iași, București, Ploiești etc.
Începând din 1930, se începe o colaborare strânsă între Camerele de Comerț și Industrie din Râmnicu Vâlcea, Pitești și Sibiu pentru construirea unei căi ferate între Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea care ar fi scurtat simțitor distanța dintre Sibiu și București, dând astfel un impuls comerțului din aceste județe.
Au existat legături cu Camerele de comerț mixte, cum sunt cele româno-polonă, româno-germană, româno-belgiană, Camera de comerț interbelică și altele, privind relațiile cu țările respective. Atașați comerciali ai țărilor străine la București întrețin o activă corespondență cu Camera de Comerț și Industrie Râmnicu Vâlcea, oferind mărfuri produse în țările lor și cerând informații despre comercianți și întreprinderile care pot exporta anumite categorii de produse industriale, agroindustriale sau materii prime. Membrii Camerei erau invitați să participe ca expozanți la târgurile internaționale de la Salonic, Leipzig, Plovdiv, Tripoli, Paris etc. Au fost organizate pentru aceștia excursii, la care sunt prezenți comercianți și industriași din oraș. Camera făcea schimb de publicații atât cu instituțiile similare din țară, cât și cu unele din străinătate, astfel că Buletinul Camerei de Comerț și Industrie Râmnicu-Vâlcea, care a apărut între 1927-1946, s-a bucurat de o largă răpândire.
Instituția se ocupa de primirea unor delegații străine de comercianți și industriași care vizitau orașul și județul Vâlcea. Se remarcă între acești oaspeți grupul de 50 de profesori universitari și studenți din SUA, care vizitează în 1927 județul, a căror întreținere este asigurată pe cheltuiala Camerei. În același mod s-a procedat în 1932, cu prilejul prezenței în județ a elevilor Școlii superioare de comerț din Belgrad.
Aflat la interferența dealurilor cu muntele, la intersectarea unor importante căi ferate și feroviare, orașul Râmnicu Vâlcea a rămas un centru comercial și de tranzit important.”
Corneliu Tamaș – “Istoria Municipiului Râmnicu Vâlcea”
Credit foto: imagoromaniae.ro
