„Ai întemeiat o bibliotecă demnă de văzut” – adresa doctorul Ioan Comnen, în anul 1702, în prefaţa traducerii în greaca vulgară a Tâlcului Evangheliilor, aprecierile sale la adresa domnitorului Constantin Brâncoveanu – “cu multă cheltuială, în mănăstirea cea frumoasă a Hurezilor, zidită de tine şi ai umplut-o cu cărţi felurite şi foarte de folos”.
Domnitorul Constantin Brâncoveanu, ca om de o aleasă cultură a epocii sale, distingându-se prin inteligență și mult echilibru politic, a reușit să înființeze tipografii și să tipărească numeroase cărți.
Din acest motiv, Mănăstirea Hurezi devine un puternic centru cultural al Țării Românești.
Aici a înființat domnitorul vestita bibliotecă, rămasă peste veacuri sub denumirea de “Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu”.
Catalogul bibliotecii, întocmit la 1791, arată că aceasta dispunea pe vremea aceea de 382 de volume de carte tipărită și 46 de manuscrise.
De remarcat este faptul că 115 volume erau scrise în limba română.
Despre importanța acestei biblioteci grăiește inscripția din 1708, aflată deasupra ușii edificiului: „Bibliotecă de hrană dorită sufletească această casă a cărților imbie înțeleaptă îmbelșugare“.
Această bibliotecă cuprindea importante lucrări ale vremii: Odiseea lui Homer (tipărită la Basel la 1541), Tragediile lui Euripide (tipărite la Basel în 1551), Novellae adăugate de Iustinian I cel Mare Codexului său (tipărite la Paris în 1568), precum și lucrări ale istoricilor bizantini (Ana Comnena, Laonic Chalcocondil, Ioan Zonaras, Constantin Manasses).
Dragostea de slovă românească a domnului erudit determină chemarea arhimandritului Ioan din Câmpulung, pentru a copia pe la 1700 cunoscuta carte populară „Varlaam și Ioasaf“.
Tot acesta va mai scrie „Pomelnicul mănăstirii Hurezi“.
Pe la 1754, vine la Hurezi învățatul Rafail. Acesta transcrie „Halima“ (1783) și ne lasă importante însemnări despre Viața lui Petru cel Mare și Istoria Rusiei.
Alt cărturar, Dionisie Eclesiarhul, scrie, în 1788 „Întrebări și răspunsuri ale dumnelui Constantin Cantacuzino, fratele răposatului Șerban Voievod Cantacuzino“.
Dionisie este și cel care pune în circulație o ediție în trei volume a culegerii “O mie și una de nopți”. Mulți alți cărturari au lăsat, de asemenea, posterității, lucrări de importanță covârșitoare pentru cultura noastră.
Alexandru Odobescu, în 1861, consemnează existența colecției autorilor bizantini tipărită sub Ludovic al XIV-lea de Ducange, operele părinților bisericii creștine în ediții greco-latine, Marele dicționar elen al lui Varie Favorius, ediția I (din 1522) și o ediție ulterioară tipărită la Veneția în 1712 , dedicată domnitorului.
Bicliotecii Mănăstirii Hurezi i-a fost prielnic și contextul dat de tipărirea în perioada 1688-1716 (data morții Sfântului Antim Ivireanul) a unui număr de aproximativ 90 de titluri, dintre care 32 ieșite de sub teascurile Sfântului Antim Ivireanul și 14 editate de către Episcopul Mitrofan al Buzăului. Fondul de carte al tipăriturilor brâncovenești existente la Hurezi ajunsese, astfel, să fie cel mai mare din Țara Românească, întrecând de câteva ori pe cel adăpostit de oricare altă mănăstire.
În catalogul întocmit de revizorul şcolar al judeţului Vâlcea, I. Eliade, nu figurează decât cărţile greceşti şi latineşti din mănăstire potrivit solicitărilor din ordinul Ministerului Instrucţiunii nr. 13811/ 20.04.1865. Ulterior, cu adresa nr. 202/ 02.05.1865, I.Eliade arată că în Mănăstirea Hurezi mai exista o bibliotecă cu cărţi greceşti, slavoneşti şi româneşti având conţinut strict bisericesc şi despre care autorul, considerându-le de mai mică importanţă, spune că va raporta ulterior.
Ultima menţiune despre fondurile bibliotecii Mănăstirii Hurezi o găsim la Gr. G. Tocilescu care, în raportul prezentat ministerului arată că a ridicat 38 manuscrise şi 393 tipărituri (228 greceşti, 15 slavoneşti, 89 româneşti, 13 latine, 43 greco-latine, 5 diverse).
Dacă s-ar fi păstrat întreagă, biblioteca Monumentului UNESCO, Mănăstirea Hurezi, ar fi rivalizat, în mod sigur, cu bibliotecile de tradiţie pe plan mondial.
Sursa foto: www.arhiepiscopiaramnicului.ro
Mihaela Iliescu
