Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoșani, d. 9 martie 1944, București) a fost un naturalist, biolog darvinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar român. Este întemeietorul Muzeului Național de Istorie Naturală din București, care îi poartă numele.
Alături de viața pasionantă de cercetător de la Stațiune, întâlnirile la Monaco cu principele Albert, cu ocazia amenajării Muzeului Oceanografic și a Acvariului de aici, au fost hotărâtoare în alegerea de către Grigore Antipa a oceanografiei ca domeniu de cercetare. De altfel, principele Albert de Monaco este cel care l-a îndemnat pe Grigore Antipa să înceapă studiul complex al Mării Negre. Reîntors la Jena în toamna anului 1889, Grigore Antipa, fascinat de fauna adusă de Kenthal dintr-o expediție din insulele Spitzbergen și Frantz Josef, acceptă propunerea de a pleca într-o expediție în Insula Helgoland. La 9 martie 1891, Grigore Antipa și-a susținut examenul de doctorat, Ernst Haeckel acordându-i mențiunea „summa cum laude”.
Cariera
În apropierea insulei Capri (Italia), Antipa a descoperit o nouă specie de meduză fixă, Capria sturdzii. El s-a consacrat studierii Dunării si Mării Negre, participand în 1893 la o expediție în jurul acestei mări, expediție organizată de țările riverane și care a durat nouă luni. Regele Carol I i-a pus la dispoziție, pentru această expediție, crucișătorul „Elisabeta”. Cu această ocazie a întreprins primele cercetări de biologie marină. Cele mai semnificative rezultate au fost obținute în domeniul hidrobiologiei, el fiind considerat ca un precursor, în acest domeniu, atât în știința românească, cât și în cea mondială.
Antipa a înființat în 1932 Institutul Biooceanografic din Constanța, cu cele două rezervații și stațiuni de cercetări, cea de la Agigea și cea de la capul Caliacra (prima este azi departe de mare, iar rezervația a fost distrusă, a doua este în ruine, dar rezervația mai există). Institutul Biooceanografic din Constanța a fost transformat în 1949 în Stațiunea de Cercetări Maritime și Proiectări Piscicole, înglobată în 1970 în Institutul Român de Cercetări Marine.
Grigore Antipa a pus la cale, cu sprijinul regilor Carol I și Ferdinand, un plan de exploatare rațională a pescariilor din lunca și delta Dunării, și de la limane (limanele Basarabiei și ale Dobrogei de la nordul și sudul gurilor Dunării). Conform principiilor ecologice ale lui Haeckel, acest plan a dublat în zece ani producția de pește și de icre negre, fără să distrugă mediile și îndeosebi locurile de înmulțire ale peștilor.
A fost director al Muzeului Național de Istorie Naturală (1892 – 1944).
Principiile și inovațiile sale muzeologice, privind organizarea acestui muzeu, modul de expunere, aranjamentul și explicarea colecțiilor, au stârnit interesul specialiștilor străini, care i-au solicitat o lucrare referitoare la organizarea muzeelor de istorie naturală, care a fost publicată în 1934, purtând titlul “Principes et moyens pour la réorganisation des musées d’histoire naturelle”. Pornind de la reorganizarea muzeului bucureștean, în 1907 apar, pentru prima dată, dioramele biologice, care au reprezentat o nouă etapă în evoluția și organizarea muzeelor de istorie naturală. Primele diorame prezentau viața de pe piscurile munților Carpați, din regiunea colinelor, din Bărăgan, precum și din zona inundabilă a Deltei Dunării. De asemenea, în Muzeul de Istorie Naturală există și numeroase diorame care înfățișează fauna din regiunile de tundră, prerie, savană sau din deșertul Sahara. Datorită acestei prezentări deosebite, numeroase muzee europene și americane au solicitat sprijinul savantului român pentru organizarea colecțiilor lor muzeistice. Grigore Antipa a fost membru al Academiei Române și a mai multor academii din străinătate. A întemeiat școala românească de hidrobiologie și ihtiologie. L-a recomandat ca șef de secție pe oceanologul și biologul Mihai C. Băcescu.
Muzeul Național de Istorie Naturală din București poartă numele savantului, precum și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța. Unul dintre premiile anuale acordate de Academia Română poartă numele lui Grigore Antipa.De asemenea, nava de cercetări marine „Grigore Antipa”, care aparține Centrului de Scafandri din Constanța , îi poartă numele.
În anul 1992 Banca Națională a României a emis o bancnotă de circulație, cu valoarea nominală de 200 de lei, care are pe avers portretul lui Grigore Antipa.
(Sursa:vioricaantipa)
Corina Enache
