Cămașa cu altiță sau ia a fost definită, deja, ca element de identitate culturală în România și Republica Moldova.
Documentele și formularele necesare înregistrării în patrimoniul UNESCO vor fi transmise la Paris până la sfârșitul lunii. Statutul de patrimoniu cultural imaterial al umanității este un statut vizat atât de România cât și de Republica Moldova. De-altfel, dosarul a fost realizat împreună de cele două țări. Grupurile de experți din România și Republica Moldova au lucrat și s-au documentat timp de 3 ani pentru a aduna materialele necesare și a convinge juriul de la UNESCO.
A fost realizat și un film și o broșură de promovare.Termenul iniţial de realizare a dosarului „Arta cămăşii cu altiţă – IA, element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” a fost 2018. Acesta a fost depăşit, în condiţiile în care Comisia Naţională pentru pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, aflată în subordinea Ministerului Culturii din România a fost o lungă perioadă nefuncţională, din lipsă de fonduri.
Ia a fost purtată de-a lungul timpului de mai multe personalități.
Regina Maria, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii și cea de-a doua Regină a României, a fost una dintre marile promotoare ale portului tradițional românesc, pe care l-a iubit și l-a purtat cu eleganță.
Mari artiști au pictat pe pânzele lor femei îmbrăcate în portul românesc, precum pictorii Henri Matisse (tabloul “La Blouse Roumaine”, realizat în anul 1940) sau Constantin Daniel Rosenthal (tabloul “România revoluționară”, realizat la Paris, în anul 1850 – modelul care i-a servit pictorului drept muză este Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti).
Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato sau Dumitru Ghiaţă sunt câteva dintre numele marilor artiști români pe care portul popular i-a inspirat în realizarea operelor artistice.
De asemenea, cântăreața Maria Tănase s-a numărat printre personalitățile care au purtat ia românească, făcând-o cunoscută în întreaga lume.
Anual, pe 24 iunie, este marcată Ziua Universală a Iei, reprezentativă piesă a costumului popular românesc.
Republica Moldova și România au mai promovat trei dosare transnaționale în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, fiind vorba despre „Colindatul în ceată bărbătească” (2013), „Tehnici tradiționale de realizare a scoarței” (2016), „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie” (2017).
Preluare Lumea în ştiri
