Analiza efectuată în cadrul acestui articol privind perspectivele evoluției turismului în condițiile menținerii stării de criză pandemică și financiar economică, pleacă de la interpretarea rezultatelor obținute în anul 2020, în care se înregistrează reduceri la toți indicatorii statistici care caracterizează turismul din România și prin cifrele oferite există posibilitatea să se interpreteze modul în care criza pandemică și cea financiar economică și au pus amprenta pe rezultatele destul de slabe pe care România le-a înregistrat în anul 2020. Datele, unele provizorii pentru primele trei luni ale anului 2021, nu relevă din păcate o schimbare a acestui trend, existând perspectiva ca și în viitor să se producă noi și noi reduceri ale activității, cu efecte total dezastruoase cum ar fi trecerea în șomaj a populației, trecerea în șomaj tehnic în unele situații, menținerea sau reducerea salariilor. În anul 2021 în primele trei luni există aceeași tendință de scădere, ceea ce nu este un semn bun pentru anul 2021. Am analizat indicatorii care reflectă cheltuielile, evidențiază structura sosirilor și a înnoptărilor, evidențiază în același timp modul în care această activitate sa desfășurat, structura turiștilor străini pe destinații, la fel și structura turismului intern, care și el este în reducere deosebită. Această analiză poate fi extinsă și prin utilizarea unor modele și metode statisticoeconometrice în special model de regresie sau analiza sezonieră pe care o prezintă turismul.
Activitatea turistică este și în prezent în mare dificultate datorită crizei pandemice și a efectelor crizei economico-financiare. În acest context, numărul total de nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică colective, în trimestrul IV 2020 a fost de 59,8 mii, cheltuielile acestora însumând 139,2 milioane de lei. De asemenea, în anul 2020, numărul de turişti nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică colective a fost de 452,1 mii, cheltuielile acestora însumând 1179,8 milioane de lei.
În ceea ce privesc afacerile, acestea au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 60,0% dintre turiştii nerezidenți sosiți în România, în trimestrul IV 2020, cheltuielile acestora reprezentând 54,7% din totalul cheltuielilor pentru acest trimestru. În același timp 40,0% dintre turiștii nerezidenți sosiți în România, în trimestrul IV 2020, au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanțe (62,4%) și pentru vizitarea prietenilor și rudelor (17,0%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanțe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, pelerinaj religios, tranzit şi alte activități.
Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, în trimestrul IV 2020, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,9%), din cadrul acestui tip de cheltuieli fi ind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (82,7% din totalul cheltuielilor pentru cazare). De asemenea, cheltuielile turiştilor nerezidenți în restaurante şi baruri au fost de 16,3%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 16,5% din totalul cheltuielilor pentru afaceri. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 54,7% au fost destinate alimentelor şi băuturilor iar 26,7% cadourilor și suvenirurilor. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 65,9% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracții, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 32,5% din totalul cheltuielilor pentru recreere.
Constatăm că din totalul nerezidenților sosiți în România, în trimestrul IV 2020, 48,5% şi- au organizat singuri sejurul, 28,9% prin agenții de turism, iar 22,6% prin alte modalități de organizare a călătoriei. De asemenea, principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România, în trimestrul IV 2020, a fost avionul, folosit de 67,3% din numărul total de turişti, în timp ce 29% au utilizat autoturisme proprii, 2% autocare și autobuze, iar 1,7% au sosit cu alte mijloace de transport. În ceea ce privesc afacerile, inclusiv participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri şi expoziii, acestea au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 63,4% dintre turiştii nerezidenți sosiți în România, în anul 2020, cheltuielile acestora reprezentând 62,2% din totalul cheltuielilor pentru acest an. Dintre turiștii nerezidenți sosiți în România în anul 2020, 26,6% au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanțe (57,0%) și pentru vizitarea rudelor și prietenilor (17,3%).
În privința sosirii turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (80,7% din total turişti străini), iar dintre aceștia 72,3% au fost din țările Uniunii Europene, iar înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2021 au însumat 884,3 mii, în scădere cu 43,9% față de cele din luna ianuarie 2020. De asemenea, din numărul total de înnoptări, în luna ianuarie 2021 înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 95,0%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 5,0%.
Înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut- o cei din Europa (82,0% din total turişti străini), iar dintre aceștia 72,5% au fost din țările Uniunii Europene.
În ceea ce privește durata medie a şederii în luna ianuarie 2021, aceasta a fost de 1,8 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie 2021 a fost de 17,2% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 7,8 puncte procentuale față de luna ianuarie 2020. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna ianuarie 2021 s- au înregistrat la hoteluri și hanuri (fiecare cu câte 19,5%), vile turistice (18,7%), cabane turistice (17,9%), pensiuni turistice (14,5%), pensiuni agroturistice (13,8%), bungalouri (13,6%) și hosteluri (12,2%).
Analizând pe județe, constatăm că în luna ianuarie 2021, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Braşov (100,0 mii), Prahova (39,0 mii), Municipiul Bucureşti (36,5 mii), Suceava (27,2 mii), Bihor (23,0 mii), Sibiu (21,8 mii), Vâlcea (19,5 mii), Mureș (18,6 mii) şi Cluj (17,8 mii) iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Braşov (193,5 mii), Prahova (80,2 mii), Municipiul Bucureşti (58,2 mii), Suceava (49,9 mii), Bihor (49,2 mii), Vâlcea (38,6 mii), Sibiu (37,6 mii), Mureș (30,9 mii), Cluj (29,9 mii), Timiș (22,7 mii) şi Caraș Severin (21,5 mii). Analizând pe țări, constatăm că cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazați in structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au provenit din Germania (2,0 mii persoane), Italia (1,7 mii persoane), Franța (1,5 mii persoane), Republica Moldova (1,2 mii persoane) şi Ungaria (1,1 mii persoane).
În ceea ce privesc sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, acestea au fost în luna ianuarie 2021 de 337,4 mii persoane, în scădere cu 59,0% față de luna ianuarie 2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 89,4%, respectiv 7,6% din numărul total de sosiri.
În același timp, plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna ianuarie 2021 de 753,6 mii persoane, în scădere cu 63,1% comparativ cu luna ianuarie 2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 78,6%, respectiv 20,9% din numărul total de plecări. O evoluție pozitivă, comparativ cu luna ianuarie 2020, s-a înregistrat la transportul naval, respectiv cu 9,7%.
În concluzie, turismul a reprezentat mult timp un domeniu important în cadrul economiei naționale, acesta numindu-se și comerțul invizibil prin aceea că oferea condițiile turistice pe care România le dispune din plin pentru a obține încasări semnificative în valută de la turiștii externi și în lei de la turiști români.
Din păcate criza economic-financiară determinată de criza pandemică a determinat reducerea treptată până la aproape integral a activității de turism, ceea ce a condus la efecte cu totul deosebite. Astfel, o serie de salariați din acest domeniu și-au pierdut locurile de muncă. În același timp, unii care au fost trecuți în șomaj tehnic nu au mai revenit la muncă, iar o altă parte a fost trecută în șomaj. Veniturile populației care a lucrat în acest domeniu s-au diminuat și există o perspectivă foarte redusă ca reluarea activității în complexitatea sa să nu fie de natură să asigure o redresare a activității turistice precum am dori.
Proprietarii deținătorii de obiective turistice au avut de suferit foarte mult prin aceea că au existat totuși cheltuieli, fără să existe venituri. Multe dintre locațiile pentru turism – restaurante, mici hoteluri și-au schimbat destinația transformându-se în magazine cu profil alimentar sau de altă natură, întrucât proprietarii nu au putut să aștepte la infinit posibilitatea de a reveni și a putea să recupereze o parte din cheltuielile de investiții majore pe care le au efectuat.
De aceea, într-o perspectivă imediată trebuie luate câteva măsuri care să asigure sprijinirea acestei categorii de privați specializați în domeniul HoReCa sau turistic, aceasta fiind singura garanție că mai poate fi reluată activitatea în complexitatea sa.
De asemenea, programul de redresare și reziliență economică trebuie să fie din plin utilizat și foarte rapid, aceasta desigur și în funcție de modul în care vor fi direcționate sumele din bugetul comunitar destinat acestei priorități de reziliență, așa încât să existe o perspectivă.
În condițiile actuale, indiferent de modul în care interpretăm analiza, pe bază de indicatori statistici, pe bază de rezultate, pe bază de preocupări, pe bază de investiții în acest domeniu, viitorul se prefigurează a nu fi dătător de speranță. Probabil că acest domeniu va suferi în continuare de pe urmă măsurilor care s-au luat pentru controlul infectării populației cu coronavirus, dar mai ales al imposibilității de a folosi surse suplimentare destinate acestui domeniu.
CORNELIU CÎRSTEA
aprilie 2021
