Pe 8 aprilie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Romilor, o dată aleasă după organizarea primului Congres al romilor de pretutindeni, care s-a desfăşurat la Londra în 1971.
Ieri, la sediul Partidei Romilor Pro-Europa – și iată că acești oameni au înțeles importanța faptului de a merge pe calea europeană, în organizarea inimosului jurnalist și scriitor Alexandru Diamant, a avut loc un moment sărbătoresc, la care au fost invitați să participe reprezentanți ai Prefecturii și Inspectoratului Școlar Județean, precum și ai comunității rome.
Din partea Prefecturii, subprefectul Victor Stănculescu a adresat un scurt mesaj, prin care a apreciat faptul că cel puțin la Vâlcea, romii conștientizează faptul că educația copiilor este esențială pentru viitor. Acesta a amintit că, la Bujoreni este implementat un program European, în valoare de 1 milion de euro, benefic și pentru copiii de această etnie și a asigurat că instituția pe care o rerezintă va da întotdeauna dovadă de înțelegere, respect și sprijin față de comunitate, conform principiilor de bază ale coeziunii sociale.
Din partea ISJ au participat prof. Mirela Toma, inspector general adjunct, Raduță Ana Maria Narcisa, insp. Școlar pentru minorități și alți vorbitori, care au accentuat importanța extraordinară a incluziunii sociale a romilor și a educării copiilor, care trebuie să-și urmeze talentele și vocația. Totodată, a fost transmis și mesajul inspectorului școlar general, prof. Mihaela Andreianu:
“BUT BERSA ANGLE, ȘUKAR MANUS!
LA MULȚI ANI, OAMENI FRUMOȘI!
KHETANES SAM MAJ ZORALE!
ÎMPREUNĂ SUNTEM MAI PUTERNICI!
Azi, 8 aprilie, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la primul Congres Internațional al Romilor desfășurat la Londra în 1971, Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea amintește cu bucurie despre această zi istorică, ZIUA INTERNAȚIONALĂ A ROMILOR.
Acest eveniment ne ajutat să evidențiem faptul că împreună suntem mai puternici pentru educație, întrucât misiunea noastră este de a le oferi elevilor un mediu educațional care le asigură o dezvoltare armonioasă tuturor copiilor, atât prin promovarea excelenței, cât și prin asigurarea accesului egal la educație, fără nicio discriminare și fără excludere generate de originea etnică, de limba maternă, deficiențe fizice sau mentale, cerințe educaționale speciale, statutul socio-economic al familiilor, mediul de rezidență sau performanțele școlare ale beneficiarilor primari ai educației.“
Despre semnificația zilei a vorbit apoi Alexandru Diamant., care i-a salutat pe toți cei prezenți.
Roata cu spiţe „chakra“ a fost adoptată atunci ca simbol al etniei romani. Tot atunci a fost adoptat, ca Imn internaţional al romilor, cântecul „Gelem, gelem” și a fost adoptat şi steagul internaţional al romilor. Steagul are jumătatea de jos verde – simbol al câmpurilor înverzite şi jumătatea de sus albastră – simbol al cerului senin. La mijlocul steagului este o roată, care simbolizează soarta şi nomadismul tradiţional, în relaţie cu spaţiul originar, al Indiei.
Minoritatea romă din România (romi uneori scris și rromi, cunoscuți popular și ca țigani roma – în limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România. Primul document care atestă o prezență țigănească pe pământ românesc este actul emis în 1385, de Domnul Țării Românești, Dan I, prin care acesta dăruiește Mănăstirii Tismana un domeniu, pe care viețuiau și 40 de sălașe de țigani robi.
Robia în țările române se referă cu precădere la situația persoanelor de etnie romă, aflați în stare de robie pe teritoriul Principatelor Române. Robia este desființată la jumătatea secolului al XIX-lea, ca o consecință a campaniei purtate de tinerii revoluționari care au adoptat ideile liberale ale iluminismului. În februarie 1856 se elibera ultima categorie de robi din Ţara Românească, cea a ţiganilor aflaţi în proprietatea particularilor, prin ”Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti”. Cu doar câteva luni înainte de această dată o lege similară se dăduse şi în Moldova.
Robia romilor a fost desfiinţată în Moldova la 23 decembrie 1855 de domnitorul Grigore Ghica Vodă, iar la 20 februarie 1856 domnitorul Barbu Ştirbei a decretat dezrobirea romilor în Ţara Românească. E cunoscut faptul că boierii români practicau ius primae noctis, un „privilegiu”prin care se permitea ca atunci când avea loc pe moşie o nuntă ţigănească, boierul să aibă dreptul de a se culca primul cu mireasa, înaintea mirelui, în noaptea nunţii. În 1941, un recensamânt secret număra 208.700 de ţigani, despre care se spunea ca ar contamina “rasa românească”. Deportarea rromilor s-a inceput prin confiscarea bunurilor, prin Centrul Național de Românizare. Apoi s-au raționalizat alimentele, iar ţiganii “amorali” au fost expediați la munci publice, în Transnistria. Ţiganii “nomazi” au fost primii atinși de persecuții.
Alexandru Diamant spune că astăzi, în Vâlcea sunt peste 25.000 de romi sau țigani, pentru că unii poartă cu mândrie numele de “țigan“, în definitiv, este vorba despre același popor.
Silviu Popescu, directorul Asociației In Media Veritas și al publicației Curierul de Râmnic, a ținut, de asemenea, un speech, încheind cu un mesaj extrem de important: “A fi liber e valoarea supremă a unei etnii. Libertatea este cea mai prețioasă pentru om“.
Kandy Reisenauer
