Gabriel Miricescu, montaniard, pasionat de fotografia de munte, realizatorul imaginii alăturate:
Este greu de povestit care sunt emotiile pe care le încerci când pleci într-o călătorie și așteptarile îți sunt depășite… Asta s-a întâmplat cu mine la drumeția din Doabre (Munții Lotrului, zona Brezoi), având drept obiectiv vânatoarea de fotografii cu dediței (Pulsatilla Montana). N-aș mai fi plecat de acolo!
Munții Lotrului poartă cu ei o comoară neprețuită, o floare rară, fragilă, care nu rezistă nici presată, nici smulsă și răsădită în grădina, aviz celor care au astfel de idei. Locul acestei splendori a naturii este… în natură, exclusiv. Așadar, dacă vă țin picioarele, nervii și aveți curaj extraordinar, pentru a vă aventura pe Doabrele sălbatice, luați-vă telefoanele sau camera foto și încercați-vă norocul, atât la găsit dediței, cât și la cataract pe stâncile abrupte și deosebit de periculoase.
Sau, mai bine lăsați-I pe temerarii munților, deprinși cu greul, să vă încânte privirile cu imaginea acelor plăpânde și superbe flori. Oricum, nu există traseu marcat și s-au întâmplat și numeroase accidente. Cel mai mare pericol este Acela de a te rătăci. Nu o dată, oameni care au plecat în Doabre, cu gândul de a ajunge în Poiana Suliței, către Călinești, au renunțat și s-au întors din cauza dificultății, ori fiindcă s-au pomenit prinși între colosalele formațiuni de piatră de o ciudățenie aparte.
Oricum, vremea lor deja a trecut. Ceea ce, cumva, este bine, la fel de bine și cum, anumite drumuri montane rămân neasfaltate, ferrite de asediul prăduitorilor umani cu grătare, manele și multă mizerie. Florile le veți regăsi, probabil, cu noroc, la anul. Și, dacă vor fi protejate și păstrate, poate și în alți ani.
Frumoasă și mortală – așa este floarea de dedițel!
Denumirea științifică a plantei: Pulsatilla Montana. Denumiri populare: dediței albaștri, dediței vineți, degețel, pisicei, vânturele, suflețele, sesinei, adormițele. Face parte din Familia Ranunculaceae.
Deosebit de atractivă, planta a suferit, din cauza culegerii nechibzuite, ea găsindu-și refugiu în poienile codrilor neumblați și pe pajiștile ierboase de la joasă înălțime, uneori urcând până la limita pădurii.
Face parte din familia Ranunculaceae. Numele și-l trage din latinescul „pulsare”, care înseamnă „a lovi, a pulsa”. Numele este pe măsura reușitei, căci inima pulsează altfel la vederea ei, o asemenea minunăție nu te poate lăsa indiferent.
Este o plantă destul de scundă, cam 15 cm, dar poate ajunge și la 30 cm în timpul înfloririi, iar în perioada formării de semințe, tija florală, cu capsula de semințe, se poate înălța chiar la 1 m. În mare parte, dedițeii seamană cu florile de colț în ceea ce privește perișorii: frunzele dispuse în formă de rozetă sunt lipsite de perișori, în schimb, cele de dinaintea florii și floarea însăși este acoperită de perișori mulți și lungi ce unduiesc în adierea vântului. Aceștia, ca o blăniță fină, apără planta de frig. Ca orice floare de munte, are portul pitic si floarea deosebit de mare în raport cu corpul; floarea atinge și 10 cm! Din cauza antocianelor, ele contrastează minunat cu frunzele uneori roșcate, florile având culoarea violet, dar există și o varietate albă. Florile apar în martie-aprilie și atrag o multime de insecte polenizatoare. Nu au miros. Dedițeii trăiesc la umbra pădurilor de conifere, pe pământ calcaros. Dacă pământul are mult humus, dedițeii sunt în pericol de dispariție, fiind sensibili la supradoza de îngrășământ, dar pot pieri din cauza plantelor din jur.
ATENȚIE! Toate părțile sunt otrăvitoare si, planta mai conține și protoanemonin, o substanță cu un deosebit de puternic efect, ce provoaca iritații pielii și mucoaselor. O simplă atingere a florii poate provoca persoanelor sensibile, bășici și înroșirea pielii. Animalul (de companie) care înghite planta nu va mai avea rinichi și stomac. Este sistemul defensiv al splendidei flori, mecanismul ei de apărare.
Din cauza acestor substanțe și a perișorilor, în unele zone planta a fost numită „capcana dracului” și „barba dracului” făcându-se referire la toxicitatea ascunsă sub farmecul irezistibil.
Kandy Reisenauer
