Luni, 21 iunie, la Stoenești, pentru că a fost ziua de Rusalii și ne apropiem de Sânziene ( ziua universală a iei ), iar Stoenești are ca simbol ,,firul de borangic “ , și tot aici sunt izvoarele iei ( cămașa românească ).
Aici am descoperit oameni minunați , care crează lucruri minunate și care se reunesc pentru a realiza momente de suflet.Vorbim despre Asociației Cataleya, care îşi propune susținerea grupurilor vulnerabile în vederea integrării sociale și implicarea lor în activități comunitare, cu caracter educativ, filantropic.
Zilele trecute, inimoasele doamne și domnișoare din Govora au fost la Tanti Genica ( 87 ani ), din Bârlogu, acolo unde are gospodăria și ,,zestrea ‘’ păstrate ca la muzeul etnografic . Bătrâna, cu chipul ei angelic, le-a îngăduit săorganizeze o șezătoare tradițională, întru cinstirea și păstrarea tradiției. Este important să păstrăm, este important să transmitem mai departe ceea ce moștenim, cu ambiţia de a face aceste lucruri corect şi atunci este important să ne ducem către cei care sunt creatorii acestei tradiţii.
Iată câteva destăinuiri despre minunata experiență:
“Tanti Genica ne-a întâmpinat , gătită “ cu un costum oltenesc ( 150 ani vechime ), de la bunica sa , cu cămașă cusută cu cilicuri, cu șoarțe albastre, de sărbătoare și cu un zâmbet de poveste, o poveste cu 87 de file scrise în Bârlogu, într-o gospodărie de oameni muncitori, cu magazie veche de peste 100 de ani, cu flori în curte, cu odăi autentice, curate, cu iarba cosită.
Bucuroși de oaspeți a fost și fata dânsei, Stela, la fel de ospitalieră , îmbrăcată în costum alb negru cu influențe de Vaideeni, mândră că este bârlogeancă.
Două generații, cu povești de viață fascinante, care păstrează tradiția populară , gastronomică locală, iar cămaşa românească este o stare care învăluie şi dezvăluie. Cămaşa asta, pentru români, este protectoare. Aşa trebuie să ne cunoască lumea. Sunt oameni mândri de portul tradițional românesc, oameni îmbrăcați în ii cusute de mâini încercate de umbrele istoriei, mâini care s-au încăpățânat să ducă mai departe modele și imprimeuri grăitoare pentru specificul tradițional românesc și oameni care înțeleg sensul păstrării unor elemente vizuale specifice unui popor.
Gazde au fost și Daniela , Cristi , Gabi , Maria , tineri localnici care își iubesc locurile natale și care au fost ,, ghizi turistici’’ tradiționali, și ei la fel de mândri de portul popular.
Proiectul acesta este modelat în spiritul dragostei pentru autentic și al respectului pentu păstrarea iei ca element identirar și cultural al românilor, dar și pentru arhitectura tradițională locală, pentru Stoenești, comuna ,,pe fir de borangic, unde se află și singura familie din România care mai ţese borangic de la viermii de mătase pe care îi creşte în ferma proprie.”
K.R.
