Ne propunem să cercetăm mișcarea naturală în primele cinci luni ale anului 2021, comparativ cu perioadele anilor anteriori și de a prefigura pe această cale care este trendul de evoluție al populației României în mod natural. Spun în mod natural deoarece există și creșterea migratorie a populației, dar din punctul nostru de vedere, al României, putem preciza că peste 4 milioane din această populație lucrează în străinătate, în condiții în care fertilitatea și natalitatea sunt destul de reduse, iar interesul și educația cuplurilor în acest sens, negativ.
Populația, pe baza mișcării naturale, înregistrează o morti-natalitate în creștere, adică nașterile sunt din ce în ce mai reduse, iar decesele mai ridicate. Urmărind pe piramida vârstelor, constatăm că de ani buni au început să se reducă contingentele populației foarte tinere, an de an existând încă o zonă cu contingente mai numeroase, cele cu vârste în jur de 30 și peste 30 de ani, dar care se subțiază pe măsură ce constatăm în mod paralel și un grad de mai accentuat de îmbătrânire a populației.
În acest articol am prezentat prin grafice, prin serii de date în tabele, o serie de aspecte privind evoluția în timp a populației, structura populației pe vârste, pe medii, pe sexe, dar în articole viitoare vom adânci această latură, asupra nivelului de creștere, de culturalizare și educație a populației din România educată. Chiar în anul 2021, pe lângă dificultățile pe care le-a presupus activitatea la catedră, care a fost mai mult online, cu mari deficiențe în anumite medii, și participarea la absolvirea examenului de bacalaureat este destul de redusă față de anii anteriori. În realitate, putem spune că în prezent oricine dorește să facă studii universitare are locurile asigurate în mediul privat și de stat care există în România. Dar dacă ne uităm la cei care absolvă aceste cursuri, constatăm că, de fapt, absolvenții de liceu, școli profesionale sau universități, sunt departe de cerințele pieței de muncă. Și așa se explică de ce, ori de câte ori se organizează târguri ale forței de muncă, existând locuri disponibile, acestea tot nu se ocupă, deoarece piața liberă ne spune că oferta trebuie să se coreleze cu cererea, dar în această situație a forței de muncă distanța este enormă între ofertă și cerere, context în care, paradoxal, România cu 4 milioane de persoane în sfera neocupată, cu un șomaj care se duce spre aproape o jumătate de milion și cu mari dificultăți în a crea locuri de muncă și a angaja acest surplus al populației recurge la importul de forță de muncă. Putem spune, așadar, că România a devenit un fel de Europă de Vest pentru țări de prin Asia.
Articolul este amplu zugrăvit, completat cu date ușor de interpretat și cu prezentări grafice de utilitate pentru cei interesați să pătrundă ansamblul conținutului și ideilor din acest articol.
La 1 ianuarie 2020, populația rezidentă a României a fost de 19328,8 mii locuitori. Populația feminină a fost majoritară, cuprinzând 9868 mii persoane care reprezintă 51,1% din totalul populației rezidente. Comparativ cu 1 ianuarie 2019, la 1 ianuarie 2020, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populației tinere (de 0- 14 ani) cu 10,9 mii persoane, ponderea acesteia reprezentând (15,7%) în totalul populației rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 38-65 ani şi peste) de la 18,5% la 18,9% (+65,4 mii persoane). Populația adultă (15- 64 ani) reprezintă 65,4% din total, în scădere cu 140 mii persoane față de începutul anului 2019.
În cadrul populației adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30- 34 ani și 50- 54 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 55-59 ani și 60-64 ani. În mediul urban locuiesc 10456,5 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populația rezidentă a țării (54,1%). La 1 ianuarie 2020, regiunea de dezvoltare Nord- Est (cu județele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamț, Suceava, Vaslui) deținea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populația rezidentă a țării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele: Arad, Caraş- Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populația rezidentă a țării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populația care locuiește în municipii și orașe reprezentând 88,5% din populația totală a regiunii. Speranța de viață la naştere în anul 2020 a ajuns la 76,11 ani, în creştere cu 0,14 ani față de anul anterior, femeile având o durată medie a vieții mai mare cu 7,21 ani decât bărbații. Datorită nivelului diferențiat al mortalității pe medii de rezidență înregistrat şi în anul 2020, durata medie de viață a populației din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,03 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieții în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferențe mai accentuate înregistrându- se pentru populația masculină (3,40 ani) față de cea feminină (1,94 ani). În anul 2020, sporul natural al populației rezidente a continuat să fie negativ (de 120,3 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându- se și în profil teritorial, în toate regiunile țării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (26,6 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti- Ilfov (6,6 mii persoane).
Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud- Est (18,8 mii persoane), Nord-Est (17,4 mii persoane) şi Sud-Vest (15,6 mii persoane). Evoluțiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internațională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii considerați răspunzători de scăderea fertilității și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.
Vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,2 ani la 1 ianuarie 2020. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menținerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidențiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2020).
Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,49 milioane în prezent (în anul școlar 2020/2021).
Eurostat estimează ca populația rezidentă vârstnică (de 65 ani și peste) a României, va ajunge până în anul 2030 la 3,88 milioane persoane şi în anul 2060 populației de 65 ani și peste va ajunge la 4,68 milioane persoane, comparativ cu 3,66 milioane persoane la 1 ianuarie 2020.
Numărul deceselor cauzate de boli ale aparatului respirator a fost, în mai 2021, de 2,2 ori mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2020. În luna mai 2021 numărul căsătoriilor înregistrate a crescut de 3,8 ori față de luna mai 2020 şi de 2,2 ori față de luna aprilie 2021, iar numărul divorțurilor înregistrate a scăzut față de luna aprilie 2021, dar a crescut de trei ori față de luna mai 2020. În luna mai 2021 s-a înregistrat naşterea a 13524 copii, cu 860 mai mulți copii decât în luna aprilie 2021. Numărul deceselor înregistrate în luna mai 2021 a fost de 24527 (12864 bărbați și 11663 femei), cu 4991 decese (2709 bărbați și 2282 femei) mai puține decât în luna aprilie 2021. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna mai 2021, a fost de 60 copii, în scădere cu 22 față de luna aprilie 2021.
În anul 2020 numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile octombrie, noiembrie și decembrie față de aceleași luni din anul 2019, iar în lunile ianuarie- februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese faă de ultimele luni ale anului 2020, numărul acestora rămânând în continuare mai ridicat decât cel înregistrat în acelea şi luni ale anului precedent. În contextul pandemiei COVID19, în luna martie 2021 s-a înregistrat a treia cea mai mare creștere a numărului de decese, după creșterile din lunile noiembrie și decembrie din anul 2020, iar din luna aprilie 2021 se înregistrează un trend descrescător, care a continuat şi în luna mai 2021, dar cu valori încă superioare celor din lunile corespunzătoare ale anului precedent.
În luna mai 2021, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 9652 căsătorii, cu 5209 mai multe decât în luna aprilie 2021. Numărul divorțurilor pronunate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2176 în luna mai 2021, cu 245 mai puține decât în luna aprilie 2021.
Numărul născuților vii înregistrat în luna mai 2021 a fost mai mic cu 1855 comparativ cu aceeaşi lună din 2020. Sporul natural negativ a crescut de aproape două ori în luna mai 2021 față de cel din luna mai 2020 (11003 persoane în luna mai 2021, față de 5592 persoane în luna mai 2020). Numărul persoanelor care au decedat în luna mai 2021 a fost cu 3556 mai mare faă de luna mai 2020. După primele trei cauze principale de deces, în luna mai 2021, față de luna mai 2020, s-au înregistrat cu 1380 decese mai multe din cauza bolilor aparatului circulator, de 2,2 ori mai multe decese din cauza bolilor aparatului respirator (3776 decese în luna mai 2021, față de 1690 decese înregistrate în aceeaşi lună din anul precedent), dar cu 216 mai puține decese având cauză principală tumorile. Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 23 mai mic în luna mai 2021, decât cel înregistrat în luna mai 2020.
În luna mai 2021, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 12275 persoane (6441 bărbați şi 5834 femei), iar în mediul rural decesul a 12252 persoane (6423 bărbai şi 5829 femei). Față de aceeaşi lună din anul 2020, numărul persoanelor care au decedat a crescut cu 1893 persoane (962 bărbați şi 931 femei) în mediul urban și cu 1663 persoane (807 bărbați şi 856 femei) în mediul rural.
Numărul căsătoriilor a fost în luna mai 2021 cu 7108 mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010, în luna mai 2021 s-au pronunțat cu 1474 divorțuri mai multe decât în luna mai 2020. Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător față de lunile corespunzătoare din anul precedent și în cazul căsătoriilor care, începând cu luna martie 2020, au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente față de lunile corespunzătoare din anul precedent timp de 12 luni consecutiv, luna martie 2021 fiind prima lună de creştere a numărului de căsătorii față de aceeaşi lună din anul 2020. În cazul divorțurilor, în luna martie 2021 s-a înregistrat cel mai mare număr de divorțuri din perioada ianuarie 2020-mai 2021, iar numărul naşterilor a scăzut lunar încă din ianuarie 2020, față de luna corespunzătoare a anului precedent.
Din studiul efectuat pe baza datelor enunțate, se desprind o serie de concluzii.
În primul rând, populația neocupată din România este într-un proces de creștere, în ciuda incapacității de a crea locuri de muncă și de a absorbi această categorie de populație.
De asemenea, se constată că populația este în continuă scădere, datorită fertilității tot mai reduse și a natalității, care trebuie să asociată cu existența a tot mai puține cupluri căsătorite, preocupate de creșterea descendenților.
O altă concluzie este aceea că nivelului de sănătate al populației și educației trebuie să li se găsească un făgaș mai realist, mai aproape de nevoile generațiilor următoare de a fi sănătoase, de a se educa, de a se pregăti, pentru a fi apoi implicate în activitatea economică.
Ultima concluzie ar fi aceea că populația înregistrează un grad de îmbătrânire, iar generațiile care vin din urmă sunt destul de reduse ca număr, ca structură în piramida vârstelor.
CORNELIU CÎRSTEA
septembrie 2021
