Cătălin Ţucureanu, cercetător în imunologie şi vaccinologie la Institutul Cantacuzino, declară că vaccinurile anti-COVID au fost concepute pentru un răspuns rapid la pandemie, iar doza booster a apărut după ce s-a constat că protecţia împotriva infecţiei scade după şase luni: „Este posibil ca după această doză a treia să vorbim de un impuls imun solid care durează mai mult timp, la nivelul anilor, poate, dar studiile sunt în curs”
Într-un interviu acordat acordat „Adevărul”, Cătălin Ţucureanu, cercetător ştiinţific în imunologie şi vaccinologie la Institutul de Cercetare Medico-Militară Cantacuzino, desfiinţează pas cu pas ambele tipuri de argumente care sunt utilizate cel mai frecvent de cei care nu vor în niciun chip să se vaccineze şi propagă această atitudine în toate direcţiile.
Adevărul: Pseudo-argumentele antivaxerilor sunt diverse, merg pe mai multe strategii…
Cercetătorul Cătălin Ţucureanu: În primul rând, le avem pe cele care frizează patologicul, de genul „ne cresc solzi după vaccin”, dar şi unele mult mai periculoase, care par documentate ştiinţific şi din acest motiv sunt foarte eficiente. Primele sunt mai uşor de demontat pentru că acestea ar necesita o reinventare a biologiei, mai ales că persoanele care le-au lansat nu au precizat şi în cât timp de la vaccinare şi după a câta doză ne cresc solzii. Glumesc, evident, dar, repet, aici frizăm patologicul. Apoi, tot în această categorie avem şi mitul că ni se implantează un cip la vaccinare. Păi, ar trebui întrebat un informatician ce ar putea face, ce informaţii ar putea conţine, un cip minuscul care poate trece cu lejeritate printr-un ac de seringă atât de fin precum cele folosite la vaccinare.
A doua categorie de mituri, cele documentate chipurile din punct de vedere ştiinţific… Vaccinul ne otrăveşte cu mercur, de exemplu.
Din păcate, acestea care sunt oarecum tangenţiale cu adevărul sunt mult mai eficiente în rândul celor predispuşi să le creadă. În timp, mercurul a fost în componenţa multor vaccinuri. Avea un rol bine definit de conservant, de a preveni creşterea microbiană. Cu trecerea anilor, tehnologiile de producţie s-au îmbunătăţit şi nu a mai fost nevoie să folosim conservanţi pentru a le menţine vaccinurilor stabilitatea pe termen lung. Astfel, s-a ajuns ca acum vaccinurile să nu mai conţină, cu mici excepţii, mercur, care oricum nu era dozat în cantităţi care să ne pună sănătatea în pericol. Cert este că cele patru vaccinuri anti-COVID-19 autorizate la nivel UE, Comirnaty – Pfizer-BioNTech, Spikevax – Moderna, Vaxzevria – AstraZeneca şi Janssen – Johnson & Johnson nu conţin mercur.
Tot mai multe voci susţin că vaccinurile anti-COVID-19 sunt experimentale…
Nimic mai fals. Tehnologia ARN-mesager, de exemplu, este studiată de zeci de ani. În plus, se fac studii pentru un vaccin împotriva coronavirusurilor încă din 2003, după ce au apărut infecţiile cu vechiul coronavirus SARS-CoV. Astfel, încă de atunci se cunoştea proteina Spike, se ştiau ţintele vaccinului împotriva unui astfel de virus. Unii cercetători se aşteptau să apară un nou coronavirus şi au continuat studiile. Mai alert sau mai temporizat, dar studiile au continuat şi am ajuns să ştim aproape totul despre ruda apropiată a SARS-CoV-2. Astfel, la declanşarea pandemiei prin care trecem, existau „teme” făcute în acest domeniu. Drept urmare, în ianuarie 2020, când secvenţa genetică a virusului a devenit disponibilă, s-a putut trece la teste pe animale în numai câteva săptămâni. Cum răspunsul imun a fost puternic, s-a trecut la testele pe voluntari.
Şi apropo de voluntari, din câte ştim, testele pe aceştia durează doi sau chiar trei ani, dar acum s-au derulat pe câteva luni. Putem spune că este un vaccin insuficient testat?
În niciun caz. În mod normal, testele la vaccinuri se întind pe o perioadă lungă de timp pentru că necesită un număr mare de voluntari şi trebuie să se demonstreze eficacitatea în cazul celor vaccinaţi în comparaţie cu cei din grupul placebo, la care s-a simulat numai vaccinarea. În mod normal, la vaccinurile „uzuale”, acest lucru este destul de dificil de realizat pentru că vorbim de mii de voluntari, care sunt greu de racolat. Acum, în context pandemic, dezvoltatorii de vaccinuri nu au dus lipsă de voluntari, testările au înaintat rapid, iar concluziile pozitive s-au acumulat într-un ritm alert, fapt care a şi dus la autorizarea serurilor de autorităţile competente din Uniunea Europeană.
Alţi români preferă să pună în discuţie efectele adverse…
Cele mai multe efecte adverse apar într-un interval de câteva zile, cel mult câteva săptămâni. Foarte rar ele sunt observate, unele, după o lună de la vaccinare. Tocmai din acest motiv, organismele de reglementare europene şi americane au solicitat, atunci când au analizat datele din studii, ca persoanele care au fost vaccinate să fi fost monitorizate pe o perioadă de două luni după vaccinare, pentru că atunci ne aşteptăm să apară efectele adverse, şi nu mai târziu.
Mulţi dintre noi avem schema completă de vaccinare, iar o parte chiar şi doza booster. Când ne oprim?
Greu de spus. Aceste vaccinuri au fost concepute pentru un răspuns rapid la pandemie, dar s-a constat că după şase luni scade protecţia împotriva infecţiei şi s-a apelat la booster. Este posibil ca după această doză a treia să vorbim de un impuls imun solid care durează mai mult timp, la nivelul anilor, poate, dar studiile sunt în curs. S-ar putea să fie necesar un rapel la câţiva ani, dar nu este cert. Acum mai este o problemă. Vorbesc de apariţia unei variante a virusului care poate „ocoli” parţial imunitatea produsă de vaccinul realizat deja. Atunci s-au putea decide realizarea unui rapel cu o variantă a vaccinului adaptată la noile caracteristici ale virusului, care va modifica şi imunitatea noastră după „calapodul” viral.
NEÎNCREDEREA GENERALĂ ÎN AUTORITĂŢI ŞI MĂSURILE HAOTICE LUATE DE ACESTEA AU TRIMIS ROMÂNII CĂTRE CONSPIRAŢIONIŞTI
Psihologul Mihai Copăceanu susţine că reacţia anti-vaccin a multor cetăţeni vine în urma bâlbelor autorităţilor, pe de o parte, dar şi din cauza unui scepticism tipic românesc. „Oamenii sunt mai predispuşi să creadă mai degrabă scenarii de tip conspiraţionist decât informaţiile oficiale din mai multe motive. Întâi, pentru că acestea sunt mai atractive şi mai simple şi ne răspund unei curiozităţi, dar şi unui scepticism tipic românului, care este uşor influenţabil şi are bănuiala şi convingerea că sigur ceva ni se ascunde. Că noi suntem proştii. Asta rezultă din neîncrederea generală în autorităţi atât din cauza exemplelor reale de corupţie şi incompetenţă, cât şi, în acest caz, din pricina incertitudinii şi deci a unor măsuri instabile. Pandemia fiind imprevizibilă şi mereu provocatoare, a obligat autorităţile să adopte unele măsuri ambivalente, ceea ce a fost perceput de publicul larg ca o formă de nesiguranţă. Informaţiile prin social media sau forumuri sunt mai atractive pentru unii cetăţeni tocmai pentru că scopul lor este să atragă like-uri, nu să informeze. Noi uităm acest lucru. Sunt studii care demonstrează clar că «în mediul online capacitatea noastră de gândire critică este mai scăzută». Avem deci tendinţa de a crede ce citim online, să nu mai trecem informaţia prin filtrul raţionamentului logic, pentru că acest proces necesită efort. Creatorii de fake news sunt conştienţi şi elaborează conţinut care să fie atractiv şi să ne răspundă curiozităţii”, subliniază psihologul.
