Iată cum se răzbună lucrurile „bine făcute”!
Este o tradiție în România să asfaltezi, pentru ca apoi să spargi. Nu pentru că ai uitat vreun Dorel sau ceva utilaje sub pământ, ci pentru că, lucrurile merg în cu totul altă ordine decât cea firească. Întâi ar trebui introduse cablurile de electricitate, fibra optică, căldura sau tubulatura pentru apă, sau, ce este necesar, apoi, asfaltat.
Românii fac invers, din rațiuni numai de ei știute. Asfaltăm frumos un trotuar sau o stradă, apoi spargem fiindcă trebuie ceva reparat sau chiar a fost uitat un Bobcat înăuntru.
Așa și la Râmnic, din p[cate. A;a avem strazi cu asfalt impecabil, dar cu petece.
Trotuare făcute frumos, din grija Primăriei. Peste câteva luni, trebuie schimbat, înlocuit ceva. Vin alte utilaje,alte firme, taie, sparg, schimbă, repară. Apoi reasfaltează. Dar cum? Cum se pricep și lucrătorii. În cazul de față, trotuarul este peste limita de nivel a ieșirii din curte, cu câțiva centimetri buni. La fiecare ploaie mai seioasă, locatarii trebuie să facă salturi de acrobați peste balta de la intrarea în curte, ori să pună pășitoare, pentru a nu se uda.
Când lucrarea din imagine a fost efectuată, li s-a cerut lucrătorilor să aducă cumva la nivel intrarea în curte cu trotuarul, însă, replica lor a fost una pe măsura isprăvii: „Nu putem, pentru că așa este proiectul”.
No comment!
K.R.
