Medic Ioana Munteanu: Tehnologia ne poate fi utilă, dar nu trebuie să uităm şi efectele asupra calităţii somnului

366 0

Preşedintele Secţiunii de Somnologie din cadrul Societăţii Române de Pneumologie, dr. Ioana Munteanu, a declarat vineri că utilizarea tehnologiei (telefoane inteligente, calculatoare, jocurile pe consolă) este utilă, însă nu trebuie uitate efectele asupra calităţii somnului şi a sănătăţii.

„Tehnologia ne poate fi utilă, dar nu trebuie să uităm şi efectele sale asupra calităţii somnului şi asupra sănătăţii. (…) Dacă ne referim la adolescenţi, scurtarea somnului impusă de tehnologie, de exemplu aceste pierderi bruşte de somn de câte patru ore în şase zile, în cursul unei săptămâni sau un somn cu o durată mai scurtă de şase ore pe noapte determină tulburări ale metabolismului glucidic cu instalarea în timp a obezităţii şi a diabetului zaharat. De asemenea, reţelele de socializare pot avea pe lângă impactul pozitiv şi unul negativ asupra somnului şi dezvoltării adolescentului. De exemplu, aceste studii arată că adolescenţii care cercetează pe telefoane, reţele de socializare cu 30 de minute înainte de culcare, în special fetele, pot suferi de insomnie, anxietate şi depresie. (…) Somnul întârziat şi trezirea mai avansată dimineaţă induce modificări ale ritmului circadian cu tulburări de creştere, dezvoltare şi a performanţelor şcolare şi nu în ultimul rând a activităţii decizionale a adolescentului”, a explicat Munteanu, la o conferinţă.

Potrivit medicului, lumina emisă de telefoanele inteligente, console, calculatoare produce o tulburare a ritmurilor circadiene prin suprimarea secreţiei de melatonină şi astfel perturbă scăderea temperaturii corpului pe parcursul nopţii, care duce la alterarea calităţii somnului.

„79% dintre adulţi îşi deschid smartphone-urile în primele 15 minute de la trezire sau poate nu le-au închis deloc şi aceştia suferă mai multe tulburări de somn, au insomnii, depresie şi anxietate pe parcursul nopţii. De asemenea, computerele şi jocurile pe consolă pot fi şi ele implicate în tulburările de somn. (…) Lumina pe care o emit aceste ecrane este lumină cu unde scurte, care produce o tulburare marcată a ritmurilor circadiene prin suprimarea secreţiei de melatonină şi astfel perturbă scăderea temperaturii corpului pe parcursul nopţii cu alterarea calităţii somnului. Şi jocurile pe consolă produc insomnie, oboseală în timpul zilei dacă ne scurtăm prea mult somnul şi alterarea capacităţii de decizie. (…) Cele mai importante sunt dispozitivele portabile. Acestea, prin ecranele de tip LCD şi led, emit lumină albastră cu unde scurte care afectează cel mai negativ somnul şi odihna noastră”, a arătat medicul.

Ioana Munteanu a susţinut că somnul reprezintă baza triunghiului vieţii sănătoase, alături de nutriţie şi activitate fizică, iar prin lipsa acestuia toate structurile organismului au de suferit.

„Somnul este acea parte a vieţii noastre care asigură refacerea psihică şi energetică a întregului organism. El trebuie să fie atât calitativ şi să aibă cantitatea necesară”, a afirmat doctorul în cadrul conferinţei „Calitatea somnului şi impactul asupra sănătăţii. Impactul tehnologiei asupra somnului” organizată de Societatea Română de Pneumologie, prin Secţiunea de Somnologie, cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului.

Munteanu a spus că necesarul de somn scade odată cu înaintarea în vârstă, de la 14-17 ore pe zi cât este în cazul nou născuţilor, la 7 ore pe zi în cazul adultului între 18 şi 60 de ani.

„Peste vârsta de 65 de ani acest somn este fragmentat, mai ales somnul de noapte este fragmentat, fiind necesare perioade de somn pe parcursul zilei pentru a avea o calitate a vieţii corespunzătoare”, a mai declarat medicul.

Profesorul Florin Mihălţan a afirmat că există peste 80 de tulburări ale somnului. Potrivit acestuia, tulburarea somnului poate avea implicaţii grave legate de accidente sau alte erori umane.

El a spus că există o prevalenţă în creştere a apneei în somn.

„Dacă ne referim strict la sindromul de apnee în somn, în special formele obstructive, pentru că ele predomină, avem o prevalenţă în creştere, avem o multitudine de astfel de pacienţi care nu sunt diagnosticaţi sau sunt diagnosticaţi târziu. (…) Pacientul oscilează între starea de veghe şi starea de somn. (…) Alimentează şi alte patologii şi alte afecţiuni. (…) Sindromul de apnee în somn obstructiv este un numitor comun şi pentru o afectare pediatrică şi afectarea la nivelul adultului”, a arătat Florin Mihălţan.

Sursa: AGERPRES

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *