Comunicat de presă
World Vision România lansează o primele video-uri educative despre abuz realizate cu inteligența artificială
Patru din zece copii și adolescenți adolescenți s-au confruntat cu situații în au fost agresați în mediul online, iar unu din zece a trecut prin situația în care a fost distribuit conținut fals cu imaginea sau vocea sa. Mai mult de o treime dintre adolescenții consultați de World Vision România (34.2%) au fost abordați online, de către adulți, cu mesaje de natură sexuală. Două treimi dintre aceștia (62.7%) au primit mesaje private sau comentarii de la persoane necunoscute în mediul online.
Acestea sunt doar câteva dintre rezultatele unui sondaj realizat recent de World Vision România. World Vision lansează o serie de video-uri realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, în care învață copiii și adolescenții cum să acționeze în cazul abuzurilor din mediul online. Aceste video-uri au fost lansate de către fundație în parteneriat cu Ministerul Educației și vor fi promovate în toate școlile și liceele din România. Video-urile pot fi vizualizate și cu subtitrare în ucraineană și abordează următoarele teme: revenge porn (răzbunarea prin pornografie), grooming (încercarea unui adult de a stabili o relație de apropiere cu un minor ca să-l poată abuza sau exploata sexual) și cyberbullying (agresiune pe internet).
În plus, video-uri vor fi promovate și pe platforma TikTok, care lansează un hub educațional prin care oamenii din România și din întreaga lume pot afla mai multe despre siguranța online.
Seria de video-urile poate fi vizualizată aici:
https://www.youtube.com/playlist?list=PLQxRCPcTPKmM_LGoMYeLH4Mnx0C0GJL8z
Prin ce abuzuri au trecut adolescenții în mediul online
- Întrebați prin ce situație de abuz au trecut pe internet, peste o treime dintre adolescenți spun că au fost abordați online de către adulți cu mesaje de natură sexuală, unu din zece că i-a fost distribuit conținut fals cu imaginea sau vocea sa, iar 6% că au fost amenințați cu răzbunarea prin pornografie. Un procent îngrijorător dintre adolescenții respondenți, însă, aproape 60%, au spus că nu vor sau nu știu cum să răspundă la această întrebare.
- Peste 40% dintre adolescenți au fost agresați Aproape 40% se simt neputincioși, furioși sau triști când cineva este agresiv cu ei în mediul online
- Întrebați dacă au trecut prin situații în care nu fost siguri că au fost victime, aproape 80% au spus că li s-a întâmplat acest lucru în cazul bullyingului online, 13,5% în cazul deepfake (conținut audio, video, foto falsificat cu inteligența artificială), 12,5% în cazul groomingului.
- Legat de agresorii care fac bullying online, 69% dintre adolescenți spun că aceștia erau persoane necunoscute, 26% spun că erau cunoscuți (colegi de clasă, vecini, rude mai îndepărtate), iar 5% spun că abuzatorii au fost persoane apropiate (părinți, frați, prieteni foarte buni).
- 8% spun că au primit mesaje de la profesori în online care i-au făcut să se simtă inconfortabil.
În plus, două treimi dintre adolescenți (62.7%) au primit mesaje private sau comentarii online de la adulți necunoscuți.
Prin ce abuzuri au trecut colegii de clasă sau alți adolescenți
- 39% dintre adolescenți spun că au colegi de clasă sau alți tineri de vârsta lor care au fost abordați online de adulți cu mesaje de natură sexuală.
- Aproape un sfert spun că altor colegi sau prieteni li s-a falsificat vocea, imaginea și conținutul fals a fost distribuit ori că adolescenții de aceeași vârstă au fost amenințați cu pornografia din răzbunare
- Aproape 44% spun că au colegi sau prieteni care au fost victime ale bullyingului online.
Ce ar face adolescenții dacă ar observa un caz de abuz în școala sa
- Dacă ar observa un caz de abuz în mediul online, cei mai mulți dintre elevi (peste jumătate) ar vorbi cu profesorul-diriginte, o treime ar vorbi cu colegii apropiați sau cu directorul școlii și un sfert ar vorbi cu părinții. Un procent mai mic (puțin peste 20%) ar vorbi cu un consilier școlar. În cazul revenge porn și grooming, unu din cinci spun că ar apela la Poliție.
- În toate cazurile de mai sus, mai mult de unu din zece elevi nu ar vorbi cu nimeni, ba chiar în cazul pornografiei din răzbunare doi din zece nu ar spune despre această situație nimănui.
- Legat de o potențială reacție a profesorilor din școală în cazul raportării unui caz de abuz în online, 70% au spus că nu au raportat niciodată, 21% au spus că profesorii au luat măsuri, 7% că au fost indiferenți și 2,8% că au luat mărturia în râs și au minimalizat situația.
Unu din zece adolescenți nu se informează legat de abuzul online
Doar o treime dintre adolescenți au auzit despre revenge porn (răzbunarea prin pornografie), grooming (încercarea unui adult de a stabili o relație de apropiere cu un minor ca să-l poată abuza sau exploata sexual) și deepfake (conținut audio, video, foto falsificat cu inteligența artificială). O proporție mai mare, sapte din zece adolescenți au auzit despre cyberbullying (agresiunea online). Totuși, peste un sfert dintre adolescenți nu au auzit niciodată despre termenii menționați mai sus.
Adolescenții își iau informațiile despre abuzul online preponderent din social media (74%), aproape jumătate de la profesori, mai puțin de o treime de la părinți, un pic peste 14% de la autorități, dar mai mult de unu din zece nu se informează.
“Copiii și adolescenții petrec o parte din ce în ce mai mare a timpului în online, însă acest mediu vine cu pericole tot mai greu de gestionat de către adulți. Oricât încercăm să ne protejăm copiii, riscul există. Aceste date ne arată o realitate pe care trebuie să o acceptăm și pentru care trebuie să găsim rapid soluții: abuzul există și, de multe ori, rămâne în spatele ușilor închise sau pe umerii unui adolescent mult prea speriat sau rușinat, căruia nu i-a spus nimeni niciodată că nu este vina lui și că are în jurul lui o celulă de siguranță.
Cerem autorităților resurse pentru a dezvolta servicii de prevenție și sisteme de raportare eficiente și reale, precum și specialiști care să fie prezenți în scoli, alături de adolescenți. Din experiența în lucrul cu elevii, aceștia ar raporta mai degrabă abuzul dacă ar avea o platformă online, unde s-ar simți în siguranță să facă acest lucru într-un mod rapid, simplu și fără să fie judecati. Propunem să dezvoltăm o astfel de platformă împreună cu autoritățile competente – Poliția România, Autoritatea pentru Protecția și Drepturile Copilului, Ministerul Educației”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Mărturiile adolescenților despre revenge porne, grooming, deepfake și cyberbullying
-Fostul iubit al unei prietene apropiate a distribuit poze cu ea în ipostaze indecente după ce aceasta nu a vrut să mai formeze un cuplu cu el
-Am fost victima deepfake ului online pe rețeaua de socializare „facebook”. Copii/adulți făceau conturi false cu poza mea de profil pentru like-uri și pentru atenția altor oameni cu care probabil nu ar fi interacționat niciodată dacă nu era imaginea mea. Nu am fost pusă într-o situație neplăcută, dar defăimarea și furtul de identitate se pedepsesc legal.
-În urmă cu câțiva ani, un grup de fete a creat un cont de Instagram unde au publicat poze intime cu o alta fată din școală. Fetele respective nu au suferit niciun fel de consecințe, fata ale cărei poze au fost distribuite nu a primit niciun fel de consiliere, iar nimeni nu a analizat mai bine povestea, cum ea avea doar 13 ani.
-Unul dintre profesori a ținut legătura cu o elevă care se transferase la altă școală. Ea fusese la olimpiada materiei pe care o predea el, așa că nu mi se părea dubios când îi vedeam pe hol, înainte ca fată să se transfere. Fata mi-a povestit cum aceștia însă vorbeau pe apel video, cu orele, cum el îi spunea toate secretele lui ei, despre fostele experiențe romantice eșuate, îi spunea cea care îl intelege cel mai bine. Nu mi-a detaliat nimic din lucrurile pe care i le povestea, cum nu voia să i divulge informațiile prețioase, având foarte multă încredere în el. La terminarea gimnaziului, profesorul respectiv mi-a dat un mesaj elogios, care nu părea sa conțină tendințe perfide. Însă mi-a fost frică să-i răspund, știind experiența prietenei mele.
-Un profesor se adresează tuturor fetelor cu apelative precum „frumoasa” sau „draguța” sau chiar după prenume, dacă le ține minte, pe când pe băieți îi ignoră sau îi strigă dupa numele de familie. Când pleacă în excursii organizate de școală, ia fetele în brațe, le oferă flori culese de pe drum, le sărută pe frunte.
-Nu mi s-a întâmplat mie, ci unei prietene din altă școală: unul dintre profesorii lor a abordat-o pe Instagram pe o colegă de-ale ei de clasa (nu se știe cum de i l-a găsit în primul rand) și a început să îi spună cât de mult o iubește și insistă să fie „iubitul” ei dupa ce împlinește aceasta 18 ani, promițând să îi dea jumătate din averea acestuia. Mie nu mi-a venit să cred DELOC, dar prietena mea, care îmi este destul de apropiată, mi-a arătat capturile de ecran ale colegei acesteia în care se vedea conversația cu profesorul. Mai târziu, dar nu la mult timp după ce s-au întâmplat astea, am auzit ca a fost concediat, dar motivele nu se știu sigur.
*Chestionarul are un eșantion de 319 respondenți, 80.6% dintre adolescenții-respondenți ai chestionarului realizat de fundația World Vision România provin din mediul rural, iar restul sunt din orașe (19.4%). 83.7% sunt elevi la liceu, 16.3% la gimnaziu.
