Vești bune de la Senat. Am încheiat o nouă etapă care are ca obiectiv creşterea gradului de protecţie a persoanelor vulnerabile în faţa celor care figurează în Registrul naţional automatizat al persoanele care au comis infracţiuni sexuale sau de exploatare.
Vă reamintesc că am reușit, la Senat, să adoptăm mai multe legi în acest sens, iar recent, am reușit să înființăm și să organizăm Registrul național al persoanelor care au comis astfel de infracțiuni. Noi, ca parlamentari, ne dorim să sprijinim autoritățile în lupta lor pentru prevenirea unor noi infracțiuni din categoria celor menționate, și, în acest sens am discutat în ultimii 2 ani un ansamblu legislativ, necesar protejării persoanelor fizice vulnerabile de persoanele înregistrate în Registru şi care au fost condamnate penal definitiv pentru săvârşirea unor infracţiuni sexuale.
Din această perspectivă, entităţile publice sau private nu pot cunoaşte, în mod efectiv, dacă au încheiate raporturi de muncă cu persoane înscrise în Registru, existând toate premisele de a genera astfel o stare de pericol atât la adresa altor angajaţi, cât mai ales faţă de terţele persoane vulnerabile faţă de care acestea prestează servicii medicale, educaţionale, de îngrijire etc.
De aceea, am reglementat în mod clar consecinţele juridice ale înregistrării unei persoane în Registru, precum şi procedurile de informare a angajatorilor entităţi publice sau private. Concret, persoanelor înscrise în Registrul national automatizat le revine obligația să comunice, organelor de poliție, datele de identificare ale angajatorului și le este interzisă încheierea de raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi cu instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi cu orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane.
Lipsa acestor comunicări sau nerespectarea interdicțiilor impuse constituie infracțiuni, fiind pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Cei care doresc să parcurgă proiectul o pot face pe link-ul de mai jos, cu mențiunea că votul final va fi dat la Camera Deputaților.
