București, 10 iunie 2024. spotmedia.ro și Asociația Energia Inteligentă (AEI) au organizat marți, 4 iunie, dezbaterea online „Energia nucleară: cum o producem și cu ce preț?”, a doua din seria Spot On Energy – ciclul de 7 dezbateri despre viitorul pieței de energie din România.
Dezbaterea a fost moderată de Gabriel Kolbay, jurnalist la spotmedia.ro și Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
La dezbatere au participat: Elena Popescu – director general adjunct în cadrul Direcției Generale de Politici Energetice din Ministerul Energiei; Eugenia Gușilov – director Romanian Energy Center (ROEC); Bogdan Termegan – Expert, S.N. Nuclearelectrica; Oana-Marciana Özmen – Secretar în Comisia de Industrii și Servicii din cadrul Camerei Deputaților.
Sectorul energetic nuclear al României se pregătește pentru o transformare majoră, în condițiile în care ne propunem să ne consolidăm independența și sustenabilitatea energetică. La Cernavodă, două reactoare nucleare operaționale furnizează deja o cincime din energia țării, iar planurile ambițioase ale României vizează o creștere de 130% a producției de energie nucleară. Finalizarea reactoarelor suplimentare și implementarea tehnologiei avansate a reactoarelor modulare mobile sunt doar câteva dintre inițiativele ce vor consolida infrastructura energetică a României.
Dar succesul acestor eforturi depinde de o analiză riguroasă a fezabilității și siguranței operaționale. Pe măsură ce România își conturează viitorul energetic, întrebările esențiale legate de viabilitatea și implicațiile etice ale expansiunii nucleare au nevoie de răspunsuri urgente.
Vă prezentăm câteva dintre concluziile primei dezbateri celei de-a doua dezbateri Spot On Energy: „Energia nucleară: cum o producem și cu ce preț?”.
Timpul este extraordinar de important! Întârzierea în luarea unor decizii poate să-i facă pe investitori să se orienteze către alte state
Elena Popescu a subliniat importanța crucială a extinderii capacității nucleare a României, în special prin proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă, și a discutat despre impactul semnificativ pe care aceste unități l-ar fi avut asupra sistemului energetic național, mai ales în contextul eliminării treptate a cărbunelui conform angajamentelor asumate prin planul de redresare și reziliență al țării.
„Știm bine că prin planul de redresare și reziliență, România și-a asumat angajamentul de phase out a cărbunelui până în 2030. Sau 2032, cu tot cu ecologizare a minelor. Practic, dacă vă uitați în calendarul din legea decarbonizării, veți vedea că activitățile din zona cărbune ies practic la finalul 2026 (…) Timpul este extraordinar de important. Pentru că orice an, lună, săptămână, zi, care trece în dezvoltarea unui proiect aduce costuri suplimentare. (…) Întârzierea în luarea unor decizii poate să-i facă pe investitori care sunt acum orientați către România, pentru că văd un potențial de dezvoltare în România, să se orienteze către alte state. Dacă nu luăm decizii imediate – și asta înseamnă în următoarele luni sau până la sfârșitul acestui an – riscăm ca proiecte importante pe acest domeniu să nu se întâmple în România și să se întâmple în statele vecine”, a precizat Elena Popescu, director general adjunct în cadrul Direcției Generale de Politici Energetice din Ministerul Energiei.
Faptul că și noi vrem să facem un proiect de SMR, poate două, nu este o garanție că vom și reuși. Este esențial ca România să acționeze decisiv. Ar fi păcat să pierdem trenul
Eugenia Gușilov a pus accent pe libertatea de decizie a României în ceea ce privește proiectele de dezvoltare a energiei nucleare, specificând că, deși dorința există, realizarea acestor proiecte, inclusiv a reactorilor SMR, nu este garantată, întrucât este presărată cu obstacole. De asemenea, în contextul în care alte țări dezvoltă propriile proiecte de SMR, este esențial ca România să-și definească rapid poziția și să acționeze decisiv pentru a nu rămâne în urmă în cursa pentru energie nucleară modernă și sustenabilă.
„Și aici voi indica doar eșecul nostru, ca țară, de a face Reactoarele 3 și 4. (…) Deci faptul că și noi vrem să facem un proiect de SMR, poate două, nu este o garanție că vom și reuși. Sunt și alte state care sunt interesate. Franța își dezvoltă propriul proiect de SMR, prin Électricité de France, care este un proiect cu finanțare de stat. Marea Britanie are propriul proiect de SMR. Polonia este interesată acolo. Dacă ne uităm la declarațiile făcute de ei, ar fi peste 100 de reactoare, în șase amplasamente. Și cu NuScale, și cu Hitachi … Diverse țări își evaluează opțiunile acum. Inclusiv Ungaria, vecina noastră, care are proiectul mare al centralei nucleară făcută pe tehnologie rusească la Paks, a semnat de curând un acord de cooperare cu japonezii pentru SMR-uri.
Deci se întâmplă multe lucruri în jurul nostru și ar fi păcat ca noi – care am fost primii, cumva, semnând acorduri de cooperare inclusiv pe zona asta de reactoare modulare acum 4 ani – să pierdem trenul și să ajungem să ne plângem, peste 10 ani sau 15 ani, că România e colonie și importăm ce fac alții”, a declarat Eugenia Gușilov, director executiv Romanian Energy Center (ROEC).
Consolidarea lanțului de aprovizionare duce la implementarea fără întârziere și la timp a proiectelor nucleare. Există costuri foarte mari dacă nu ții pasul și alegi să nu evoluezi
Bogdan Temergan a vorbit despre angajamentul Nuclearelectrica de a evolua în conformitate cu cerințele unei lumi aflate în schimbare continuă și a evidențiat importanța consolidării lanțului de aprovizionare pentru implementarea proiectelor nucleare. Acesta a mai adus în discuție nevoia de a corela expansiunea cu voința politică și de a itera rapid soluțiile, și a accentuat rolul educației – care trebuie să asigure nu doar competențe, ci și caracterul necesar pentru implementarea eficientă a proiectelor.
„Care este forumul cel mai bun prin care faza de expansiune să fie corelată cu voința politică? Care este cel mai bun forum – poate Forumul Atomic Român, unde toți acești furnizori se adună – prin care să iterăm repede între ceea ce vedem din piață și elementul de guvernanță? Astfel încât iterând repede, după modelul industriei IT, să putem ajunge repede la soluție?
Mai departe, putem să ne uităm, pe termen scurt, la tot ceea ce înseamnă resursa umană care să poată implementa proiectele rapid. Și aici ne uităm la toate disciplinele. Ne putem uita la angajamentele de finanțare, evident. M-aș mai uita la zona educației – să putem integra nu doar cunoștințele, ci să ne asigurăm că oamenii care termină liceul și instituții de învățământ superior primesc o diplomă nu doar pentru cunoștințe, ci și pentru caracterul demonstrat. (…) Astfel, nivelul de încredere între oamenii care lucrează și operează în orice disciplină crește”, punctează Bogdan Termegan, expert în cadrul S.N. Nuclearelectrica SA.
Trebuie să gândim pârghiile legislative pentru a susține pregătirea personalului tehnic, atât de necesar în domeniu
Oana-Marciana Özmen a subliniat rolul esențial pe care România și experții săi l-au avut în Parlamentul European pentru recunoașterea energiei nucleare ca energie curată și de tranziție și a punctat rolul crucial pe care îl va avea dezvoltarea, la Doicești, a capacităților SMR cu tehnologie americană. Aceasta a adus în discuție creșterea salariilor personalului ISCIR și importanța investițiilor în reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.
„Ce putem face noi este să gândim pârghiile legislative pentru a susține pregătirea personalului tehnic, atât de necesar (în domeniu – n.red.). Pentru că aici vorbim, totuși, de pregătire a personalului cu înaltă calificare. Să nu uităm că am avut, de curând chiar, la Comisia pentru Industrii și Servicii, un proiect legislativ care vizează mărirea salariilor pentru personalul ISCIR. Ei sunt cei care autorizează sistemele. (…) Insist pe acest subiect pentru că știm clar cu ce probleme se confruntă la ora actuală și sistemul în a menține și a avea suficientă forță de muncă calificată. Ar mai fi un aspect: trebuie să vedem care va fi viziunea noului Parlament European cu privire la această tranziție energetică și rolul pe care energia nucleară îl va juca în proces. Eu sunt sigură că va avea un rol determinant și este bine că România a decis ca în următorii ani să facă aceste investiții pentru celelalte două reactoare, 3 și 4”, declară Oana-Marciana Özmen, secretar în cadrul Comisiei de Industrii și Servicii al Camerei Deputaților.
În contextul dezvoltării ambițioase a centralelor nucleare la nivel global, cu 55 de noi locații și 72 de tipuri de SMR-uri, România trebuie să rămână competitivă și sigură în domeniul esențial al energiei nucleare
Dumitru Chisăliță a punctat că trebuie să intrăm în dialoguri reale și concrete pentru a asigura un viitor stabil în domeniul energiei nucleare și a evidențiat importanța continuării proiectelor începute și a pregătirii personalului tehnic. Acesta a punctat faptul că România se află într-un grup select de 32 de țări care produc energie electrică din surse nucleare, a semnalat eficiența centralelor de la Cernavodă, precum și necesitatea unor măsuri atent pregătite pentru a ne menține acest statut.
„Dacă vrem să ne fie bine, nu ne putem baza pe vorbe și pe vise. Trebuie să ne bazăm pe elemente reale, concrete și care, puse cap la cap de oameni care știu să le mânuiască, pot să ne facă să dormim liniștiți încă 70 de ani, așa cum am făcut în ultimii 70 de ani (de la începutul utilizării energiei nucleare – n.red.). Orice alternativă, din păcate, ne va afecta pe noi – ca oameni și consumatori. În același timp, cred că e nevoie de o continuare a proiectelor care au fost începute, o continuare a abordărilor dintr-o perspectivă tehnică, inclusiv în ceea ce privește pregătirea personalului care se va ocupa de ele, pe viitor.
Suntem într-o companie exclusivistă. Sunt doar 32 de țări în lume care, în momentul de față, produc energie electrică bazându-se pe energie nucleară. În același timp, dacă ne uităm la rapoartele despre activitatea centralei de la Cernavodă, suntem într-un nou grup select (din perspectiva eficienței sporite a reactoarelor 1 și 2). Dar toate măsurile pentru viitor trebuie să fie pregătite atent pentru a ne păstra în acest grup select și în viitor.
În momentul de față există planuri ambițioase de construire de centrale nucleare în 55 de locații. Multe dintre ele se găsesc în zone în care numărul de ore cu potențial mare pentru energia solară e dublu față de România și față de Europa. Și totuși acele țări se află în diverse etape de dezvoltare a unor proiecte nucleare. În momentul de față sunt 72 de tipuri de proiecte de SMR-uri care în dezvoltare, în diverse țări, cu diverse tehnologii. Lucrurile sunt în desfășurare. Iar faptul că avem și noi proiecte nu înseamnă că putem ajunge cobai sau că se ridică vreo problemă de siguranță și securitate, în cazul nostru”, semnalează Dumitru Chisăliță, comoderator, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI.
Despre dezbaterile Spot On Energy
Cele 7 dezbateri Spot On Energy, organizate de spotmedia.ro și Asociația Energia Inteligentă, au loc în perioada aprilie – noiembrie 2024. Fiecare dezbatere este un schimb deschis de idei între reprezentanții guvernamentali, autoritățile de reglementare, actorii din industria energetică și consumatorii finali, care vor căuta răspunsuri la cele mai stringente provocări cu care se confruntă sectorul energetic românesc.
Tema primei dezbateri a fost „Gazele naturale: Cum profităm de principala noastră resursă energetică?” Citește aici concluziile acestei dezbateri.
Tema viitoarei dezbateri va fi Viitorul mobilității electrice, iar următoarele se vor concentra pe hidrogen și energia viitorului, sărăcia energetică, energia verde și viitorul termoficării. Pentru detalii complete despre acest ciclu de dezbateri accesați pagina dedicată Spot On Energy.
Pentru mai multe informații și pentru a participa la dezbaterile Spot On Energy, accesați pagina de internet a spotmedia.ro și a Asociației Energia inteligentă și urmăriți paginile de Facebook și LinkedIn ale acestora.
Sponsorii și parteneri dezbaterii ”Spot On Energy”: „Energia nucleară: cum o producem și cu ce preț?”
Cu sprijinul: S.N. Nuclearelectrica.| Parteneri instituționali: Ministerul Energiei, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă – Guvernul României | Parteneri media: Ziarul BURSA, Revista Biz, 9AM, Wall-Street.ro, Start-up.ro, Club Economic, Economistul, România Durabilă | Parteneri de monitorizare: mediaTRUST Romania
