“Condițiile deosebit de prielnice vieții au permis înjghebarea aici a unei puternice comunități umane cu mii de ani în urmă. Sarea a constituit, la rândul ei, o bogăție extrem de importantă care a determinat dezvoltarea continuă și intensă a zonei…
Purtătorii culturii Coțofeni (prototracii îndepărtați) au exploatat saramura de aici prin brichetare. În marele complex geto-dac de la Ocnița au fost descoperite sute de pahare tronconice, făcute special pentru evaporarea apei din saramură și folosirea “drobului” rezultat în schimbul care se practica între triburi…
În teritoriul localității Ocnița, au fost descoperite în 1964, urmele unui complex de așezări omenești din cea de-a doua epocă a fierului, identificat cu puternica cetate geto-dacică Buridava (sec. III î. H.- I d. H) aflată pe dealul Cosota la peste 600 m altitudine (într-o regiune care oferea condiții deosebit de prielnice dezvoltării comunității omenești), fortificată cu terase, palisade și turnuri de apărare…
După pacea din anul 89 d.H, romanii încorporează ținutul Olteniei la imperiu și construiesc castrul roman de la Stolniceni care va purta numele cetății Buridava (conform politicii aplicate de romani și în alte provincii…
Castrul roman “Buridava romană”, important târg și așezare urbană, a fost localizat la Stolniceni pe baza informației transmisă de Tabula Peutingeriană și pe temeiul descoperirilor epigrafice și arheologice. Drumul care pornea de la Ocnele Mari și trecea prin tradiționalul târg de la Râureni se numea “drumul sării” și el urma drumul roman, în jos pe Olt, până la Dunăre. Descoperirile făcute în așezările din jurul salinelor scot la lumină faptul că aici s-au înfiripat așezări romane și daco-romane, în continuarea celor geto-dacice…
Localitatea este atestată documentar într-un act din anul 1402, când voievodul Mircea cel Bătrân poruncește ca cei ce vor să își dăruiască averile Mănăstirii Cozia, fie ei dregători, boieri, cnezi sau oameni săraci, să nu fie opriți de la aceasta de vreo rudenie a lor…
Dacă primele extracții de sare s-au făcut prin exploatări la zi, sub formă de “puțuri” care erau părăsite după 3-4 ani, devenind ulterior lacuri sărate, începând din 1963, exploatarea tradițională a sării (în ocnă) a fost abandonată, recurgându-se la procedeul modern de extragere cu ajutorul sondelor care introduc în zăcământ apă sub presiune…
Apele sărate de aici, apreciate pentru calitățile lor terapeutice încă din sec. XVIII, au început să fie folosite efectiv pentru tratament din anul 1833, când s-au făcut primele amenajări. Primul stabiliment balnear a fost construit între anii 1894-1896, iar în 1925 stațiunea a intrat în circuitul național.
Primul studiu asupra apelor minerale de aici a fost efectuat de dr. Patzelt, din București, în anul 1863, iar între anii 1885-1886, dr. A. Bernard studiază sursele minerale din zona Ocnelor din punct de vedere chimic.
Alături de climă, ionii de clorură de sodiu prezenți în atmosferă și apele clorosodice iodurate din lacurile de la Ocnele Mari și Ocnița, cu puternice proprietăți terapeutice, au determinat înființarea stațiunii balneoclimaterice de interes general, cu funcționare sezonieră. Aceste lacuri au luat naștere prin acumularea de apă dulce în fostele saline.
Pe locul vechilor ocne au fost amenajate băi în aer liber, care funcționează numai în sezonul cald al anului. În acest mod au apărut lacurile sărate: “Balta Roșie”, unde s-a amenajat ștrandul Ocnele Mari, “Baia dulce”, “Baia sărată”, formate în ocnele săpate între 1820-1848 cu o adâncime de 10-15 m. Pe locul unde s-a extras sarea în 1963, s-a format “Lacul sărat” cu suprafața de 1000 mp, cu o adâncime de peste 100m. Apele minerale de aici sunt clorosodice iodurate cu o mare concentrație, ajungând la 173-216 g/l.
La Ocnița se află lacul cu apă sărată (250g/l), cu o adâncime maximă de 3 m, cu caracter helioterm (temperatura este mai ridicată (30-40 °C) în orizontul de apă de la 1-1,5 m adâncime decât cea de la suprafața apei) și cu nămol sapropelic”
Eugen Petrescu – “Vâlcea – țara lupilor getici sau ținutul vâlcilor”
Credit foto: imagoromaniae.ro
Curierul de Râmnic
Articole foarte interesante