Am vizitat, din nou, cu multă bucurie, azi, când sunt prăznuiţi Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur, schitul Cetăţuia.
Acest sfânt lăcaş este vizitat zilnic de enoriaşi dar şi de turişti, fiind impresionaţi de frumuseţea locului.
Ridicat pe un aşezământ dacic, schitul Cetăţuia a generat până acum o serie de controverse în rândul istoricilor şi a înfierbântat imaginaţia multor povestitori. În altarul bisericuţei a fost ucis mişeleşte de boieri un domnitor al Ţării Româneşti – Radu de la Afumaţi iar legenda spune că, în urmă cu secole, de sub schit pornea un tunel secret, de câţiva kilometri, până pe malul stâng al râului Olt.
Schitul Cetăţuia veghează de sute de ani asupra Râmnicului şi a drumului care şerpuieşte pe lângă Olt, drum ce face legătura între Oltenia şi Ardeal. Biserica a fost construită pe vârful unui deal, în perimetrul unei aşezări preistorice de unde, în anii ’70 arheologii au scos la suprafaţă mai multe fragmente ceramice ce au aparţinut culturilor Coţofeni III, Verbicioara, Hallstatt.
Istoria Schitului Cetăţuia e strâns legată, însă, de o faptă abominabilă, care s-a petrecut în 1529, în a doua zi a Anului Nou. Trădaţi de boieri, domnitorul Radu de la Afumaţi şi fiul său Vlad au pornit spre Craiova, în speranţa că vor primi ajutor de la Pârvu Banul. Sleiţi de puteri, după ce au parcurs un drum lung prin Curtea de Argeş, Goleşti, Runcu şi au trecut râul Olt pe un pod umblător, cei doi s-au refugiat la Schitul Cetăţuia. Oastea strânsă de boierii trădători i-a prins repede din urmă, însă, cei doi fiind asasinaţi chiar în sfântul altar, sub ochii îngroziţi ai călugărilor.
“Cei care puseseră la cale complotul erau rude prin alianţă ai lui Radu de la Afumaţi, fiind căsătoriţi cu două verişoare primare pe linie paternă ale acestuia: Neagoe din Periş şi Drăgan din Merişani-Bucşani, mare postelnic în 1523-1525. Nu cunoaştem care au fost cauzele asasinării domnitorului român. După o relatare din ianuarie 1529 a judelui de Sibiu, trimisă la Buda, capul lui Radu de la Afumaţi ar fi fost trimis sultanului Soliman Magnificul. Trupurile celor doi au fost îngropate la Mănăstirea Curtea de Argeş” (Florin Epure).
Pictura originală realizată de Tăttărescu, în special cea de pe catapeteasma bisericii, s-a păstrat până în zilele noastre şi va mai putea fi admirată mult timp de acum încolo datorită interesului pe care preotul paroh Emanoil Bărbuţ îl manifestă pentru conservarea acestui obiectiv.
Oaza colorată i se datorează atât preotului Bărbuţ, cât şi fiecărui călător sau credincios care a lăsat aici, semn al trecerii pe la Cetăţuia, câte o floare.
Corina Enache
