În presa româneasca au apărut multe vești bune despre lupta împotriva coronavirusului. Am făcut o analiză și articolul scris de Radu Jacotă în Național ni s-a părut edificator.
- Ştim ce provoacă boala
După descrierea primelor cazuri de SIDA din iunie 1981, a fost nevoie de mai mult de doi ani pentru a identifica virusul care provoacă boala, HIV. În ceea ce privește noul coronavirus, primele cazuri de pneumonie severă au fost raportate în China la 31 decembrie 2019. Până la 7 ianuarie, virusul responsabil fusese deja identificat. În ziua 10, secvența genomului său a fost disponibilă.Știm deja că este un coronavirus aparținând grupului 2B, cu alte cuvinte din aceeași familie ca SARS și i-am dat un nume: SARS-CoV-2. Frecvenţa mutaţiei nu este foarte mare, arată un studiu relaizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Navarra (Spania).
- Ştim cum să detectăm coronavirusul
Începând cu 13 ianuarie, testele Real Time PCR pentru detectarea virusului au fost puse la dispoziţia tuturor. În ultimele luni, testele de acest tip au fost perfecţionate, iar sensibilitatea şi specificitatea acestora au fost evaluate.
- În China, situaţia se îmbunătăţeşte
Măsurile draconice de control și de izolare impuse de regimul de la Beijing dau roade: numărul de cazuri diagnosticate zilnic a scăzut de câteva săptămâni. În alte țări, monitorizarea epidemiologică detaliată este în desfășurare. Focarele noului coronavirus sunt foarte specifice, ceea ce poate facilita controlul acestora. (Coreea de Sud sau Singapore).
- Majoritatea cazurilor sunt uşoare
Boala nu provoacă simptome sau este ușoară în 81% din cazuri. În 14% din cazuri, poate provoca pneumonii severe, iar în restul de 5%, poate deveni critică, chiar fatală.
- Oamenii se vindecă
Uneori, mass-media tinde să raporteze doar creșterea numărului de cazuri confirmate și numărul de decese. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor infectate sunt vindecate. Există într-adevăr de 13 ori mai multe vindecări decât decese, iar această proporţie este în creştere.
- Copiii sunt (aproape) neafectaţi
Doar 3% din cazuri implică tineri sub 20 de ani, iar mortalitatea în rândul persoanelor sub 40 e ani este de doar 0,2%. Simptomele la copii sunt atât de ușoare încât pot trece neobservate.
- COVID-19 este uşor de inactivat
Virusul poate fi inactivat eficient prin curățarea suprafețelor contaminate timp de un minut cu o soluție de etanol (62–71% alcool), peroxid de hidrogen (0,5%) sau hipoclorit de sodiu (0,1% înălbitor). Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun este cea mai eficientă metodă de a preveni transmiterea.
- Există deja peste 250 de articole ştiinţifice despre noul coronavirus
Lucările, menţionând termenii COVID-19 sau SARS-Co-V2 se află în baza de date PubMed, referinţa pentru ştiinţele biomedicale. Aceste articole preliminare tratează vaccinuri, terapii, epidemiologie, genetică , diagnostic, aspecte clinice etc. Au fost dezvoltate de aproximativ 700 de autori, răspândiți pe toată planeta. În 2003, când a apărut SARS, a fost nevoie de mai mult de un an pentru a obține jumătate din numărul de articole.
- Există deja vaccinuri prototip
Peste opt proiecte care vizează noul coronavirus au fost deja înființate. Propunerea unui prototip de vaccin merge foarte repede.Unele grupuri care lucrează la proiecte de vaccinare împotriva virușilor similari cu SARS-CoV-2 nu au trebuit decât să-și redirecționeze cercetările către acest nou virus. Dezvoltarea este însă încetinită de testele esențiale care vizează evaluarea toxicității sau a efectelor secundare potențiale ale candidaților la vaccin, precum și siguranța acestora.
- Studii clinice cu antivirale sunt în desfăşurare
Vaccinurile sunt preventive. În viitorul imediat, este important să se dezvolte tratamente pentru a trata persoanele care sunt deja bolnave. Peste 80 de studii clinice pentru a evalua eficacitatea tratamentelor pentru coronavirus sunt în derulare, mai ales în cazul antiviralelor folosite împotriva Ebola şi coronavirusurilor SARS şi MERS.
Nota redacției: titlul acestui articol aparține redacției Curierul de Râmnic.