Moment Epocal: Sfințirea picturii în mozaic a Catedralei Mântuirii Neamului. Un documentar excepțional realizat de Iulian Popescu

În anul 2025, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește 100 de ani de la ridicarea acesteia la rangul de Patriarhie și 140 de ani de autocefalie, ambele recunoscute oficial de Patriarhul Ecumenic Vasile al III‑lea, în data de 30 iulie 1925, și, respectiv, Patriarhul Ecumenic Ioachim al IV‑lea, în data de 25 aprilie 1885. Șirul de manifestări solemne organizate la București în Anul Centenar al Patriarhiei Române culminează în mod providențial cu slujba sfințirii picturii în mozaic a Catedralei Naționale, în ziua de duminică, 26 octombrie 2025.

Edificarea și sfințirea picturii în mozaic a Catedralei Naționale, cu hramurile Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) și Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, constituie de fapt împlinirea unui ideal național de aproape un secol și jumătate al poporului român (1881‑2025).

Anul Centenar al Patriarhiei Române este astfel încununat printr‑un eveniment de o profundă însemnătate spirituală pentru viața Bisericii Ortodoxe Române și a poporului român dreptcredincios.

Duminică, 26 octombrie a.c., a avut loc slujba Sfințirii picturii în mozaic şi a exteriorului sfântului lăcaș.

Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I şi Preafericitul Părinte Daniel al României au slujit în fruntea unui sobor de 64 ierarhi, 70 de preoți şi 12 diaconi.

La slujbă au participat delegați ai clerului şi credincioșilor ortodocși români din țară şi din diasporă, președintele României şi președinta Republicii Moldova, autorități civile şi militare, reprezentanți ai altor culte religioase şi ai unor organizații neguvernamentale.

Închinarea în Sfântul Altar continuă, zi şi noapte, până la 31 octombrie 2025.

În cele de mai jos, prezentăm un documentar realizat în cei 15 ani care au trecut de la începerea lucrărilor de construcție a Catedralei Naționale.

Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină şi dobândirea independenței statale.

Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare. Mântuirea în expresia Catedrala Mântuirii Neamului nu se referă la mântuirea ontologică a omului în Hristos, pentru că această mântuire nu depinde de locul unde este amplasată o biserică ortodoxă, este explicația redată în cuvântul Părintelui Patriarh Daniel.

Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale. Realizarea acestui proiect reprezintă expresia fizică a Independenței de stat și a Unirii, de aceea Catedrala Mântuirii Neamului este numită și Catedrala Națională a României.

Inițiativa construirii Catedralei Naționale în București. Este cunoscut faptul că actuala Catedrală patriarhală din București este neîncăpătoare. Ea a fost construită pe Dealul Podgorenilor în anul 1658 ca biserică de mănăstire, iar în anul 1668, din lipsă de alternativă, a devenit, provizoriu, Catedrală mitropolitană. Acel provizorat a durat până în anul 1925 când biserica a devenit, iarăși în mod provizoriu, Catedrală patriarhală. Fiind o Catedrală mică, mulți credincioși participă la slujbele ei stând afară, în curtea Catedralei, uneori în frig, alteori în caniculă sau în ploaie.

Necesitatea construirii unei Catedrale ortodoxe reprezentative în București s-a afirmat după Războiul de Independență din anul 1877. Astfel, în vara anului 1884, Regele Carol I a promulgat Legea Bisericii Catedrale din București, lege niciodată abrogată, dar care a fost pusă în aplicare abia după 126 de ani. În zilele noastre, Parlamentul României a adoptat o nouă lege, Legea nr. 376/2007 pentru construirea Ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, în baza căreia, la 2 septembrie 2010, a fost eliberată autorizația de construcție, iar în 20 decembrie 2010 au demarat primele lucrări de construcție pentru noua Catedrală.

Locul pentru construirea Catedralei noi a fost sfințit încă din 29 noiembrie 2007 de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în prezența membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, dar timp de trei ani (2008-2010) au fost organizate simpozioanele consultative pentru proiectarea ei. Întrucât în toate capitalele țărilor majoritar ortodoxe au fost construite catedrale corespunzătoare (Atena – 1862, Sofia – 1912, Moscova – 2000, Belgrad – 2004,  Tbilisi – 2004) şi aproape fiecare capitală de provincie românească are catedrala ei, era necesar ca şi în capitala României să fie construită o Catedrală națională reprezentativă, atât din motive liturgice practice, dar şi ca simbol al credinței, libertății şi demnității poporului român. Precizăm că acest deziderat a fost reafirmat şi la 10 mai 1920 de către Regele Ferdinand, la scurt timp după Marea Unire din 1918, al cărei centenar a fost aniversat în anul 2018.

• 1884: Regele Carol I înaintează un proiect de lege pentru construirea unei Catedrale în capitală. După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege relativ la construirea unei Catedrale române în Capitală. În anul 1884, bugetul statului prevedea, pentru construirea Catedralei din București, suma de 5 milioane de lei (aur), reprezentând 5% din bugetul țării de atunci. În anul 1891 guvernul, condus de generalul Ioan Em. Florescu hotărăște organizarea unui concurs internațional pentru proiectarea acestui edificiu.

• 1900: Sfântul Sinod preia sub patronajul său construirea Catedralei din București. În anul 1900 se produce o schimbare de atitudine din partea statului român față de inițiativa construirii Catedralei. În ședința Sfântului Sinod, din 11 mai 1900, Dr. Constantin Istrate, noul ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, propune ca Sfântul Sinod să ia sub patronajul său facerea unei catedrale în București și să lanseze lista de subscripție publică pentru strângerea de fonduri. Mersul subscripției a fost dificil, ea fiind oprită odată cu izbucnirea Primului Război Mondial.

• 1918: Mitropolitul primat Miron Cristea inițiază noi demersuri. După Marea Unire din 1918, demersul pentru înălțarea unei Catedrale în Capitala țării, drept recunoștință adusă Bunului Dumnezeu pentru înfăptuirea României întregite, a aparținut mitropolitului primat Miron Cristea. La rugămintea sa, Regele Ferdinand adresează Sfântului Sinod, la 10 mai 1920, un hrisov regal prin care se vestește hotărârea de a ridica în București o biserică monumentală, în amintirea victoriei armatelor române în războiul de întregire.

• 1925: Înființarea Patriarhiei Române concretizează planul de construcție. La 4 februarie 1925 a luat ființă Patriarhia Română, iar la 1 noiembrie 1925 a avut loc întronizarea în scaunul patriarhal a lui Miron Cristea. La 3-4 februarie 1926, la prima ședință a Consiliului Național Bisericesc, s-a hotărât numirea unei „comisii de specialitate, pentru a pregăti caietul de sarcini, cu toate condițiile ce trebuie să îndeplinească planurile, iar, în înțelegere cu Primăria Capitalei, să se aleagă locul potrivit unde să se așeze clădirea”.

• 1929: Este stabilit locul de amplasament al viitoarei Catedrale. Stabilirea locului de amplasare al viitoarei Catedrale a născut o amplă dezbatere. Analizând propunerile, Patriarhul Miron Cristea s-a oprit asupra locului de la poalele Dealului Mitropoliei, care nu presupunea decât mutarea halelor de zarzavaturi, fără nicio altă expropriere. După alegerea locului s-a procedat la sfințirea locului, în ziua de 11 mai 1929 și marcarea lui prin punerea unei troițe. Din păcate, lucrurile s-au oprit aici din cauza crizei economice și a celui de-Al Doilea Război Mondial. Au venit apoi deceniile întunecate ale comunismului.

• 1995: Patriarhul Teoctist readuce în actualitate proiectul Catedralei. La 7 februarie 1995, cu ocazia festivităților prilejuite de aniversarea autocefaliei și a înființării Patriarhiei Române, Patriarhul Teoctist, de vrednică pomenire, a lansat un apel conducătorilor de stat și politici ai țării, clerului și credincioșilor, să sprijine realizarea Catedralei Mântuirii Neamului. Apar noi discuții privind alegerea amplasamentului pentru clădirea Catedralei.

• 1999: Patriarhul Teoctist ridică o sfântă cruce, ca piatră de temelie a viitoarei Catedrale. În ziua de 5 februarie 1999, în prezența membrilor Sfântului Sinod și a Adunării Naționale Bisericești, a președintelui României, Emil Constantinescu, a primului ministru Radu Vasile și a numeroși preoți și credincioși, în parcul din Piața Unirii, Patriarhul Teoctist a sfințit locul și a așezat o sfântă cruce ca piatră de temelie a viitoarei Catedrale Naționale. La baza crucii s-a depus un hrisov, semnat de Patriarhul Teoctist, președintele României Emil Constantinescu, primul-ministru Radu Vasile, președinții Camerelor și alți demnitari prezenți.

• 2005: Primăria Municipiului București propune o nouă locație pentru ridicarea construcției. La 16 februarie 2005, cu adresa 105, Primăria generală a Municipiului București a propus Patriarhiei „ca fiind cel mai potrivit loc din cele existente ce pot fi puse la dispoziție” pentru ridicarea construcției Catedralei „Dealul Arsenalului, considerat cel mai înalt loc din București”. După acceptul Patriarhiei, Guvernul României a promovat Ordonanța de urgență nr. 19/17 martie 2005 privind realizarea Amplasamentului Arhitectural Catedrala Națională. Camera Deputaților a predat prin Protocolul de predare-primire din 13 februarie 2006, terenul în cauză către Patriarhia Română.

• 2007: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel pune piatra de temelie a noului edificiu. La 29 noiembrie 2007 a avut loc slujba de punere a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei. La acest eveniment au participat membrii Sfântului Sinod, în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, primul-ministru, președintele Senatului, foști președinți ai statului, miniștrii, parlamentari, personalități ale instituțiilor centrale și locale, primarul general, dar și un număr mare de preoți și credincioși. Se încheia, astfel, peregrinarea catedralei prin diversele locuri și se pecetluia acest amplasament.

• 2009: Patriarhia Română lansează licitația pentru selectarea proiectului Catedralei Naționale. Patriarhia Română a lansat, în ziua de 28 decembrie 2009, licitația pentru selectarea proiectului Catedralei Naționale. Oferta de proiectare trebuia să cuprindă studiul de fezabilitate și documentația tehnică pentru emiterea Autorizației de construcții. În perioada 30 iunie – 1 iulie, la Palatul Patriarhiei, s-a întrunit Comisia de evaluare finală a proiectelor, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. A fost declarată câștigătoare firma SC WANEL EXIM SRL Bacău, care a obținut premiul al II-lea și cu care s-a încheiat contractul de proiectare pentru clădirea Catedralei Patriarhale.

• 2010: Încep lucrările pentru organizarea șantierului și executarea infrastructurii Catedralei. La 2 septembrie 2010 a fost obținută Autorizația de construcție nr. 314-S pentru executarea lucrărilor de construire a lăcașului de cult, Catedrala Națională. După finalizarea licitației pentru selectarea executantului infrastructurii, la 28 iunie 2011, s-a încheiat contractul cu firma SC Bog’Art SRL, căruia i s-a adjudecat lucrarea. Deoarece nivelul apelor subterane se situează la adâncimi de cca -14,00 ÷ -17,00 m sub nivelul terenului, s-a impus hidroizolarea infrastructurii cu folii din tablă de plumb pentru eficiență și durată nelimitată în timp. Toată această lucrare de hidroizolație a constituit o premieră în România, la o lucrare publică de o asemenea importanță.

• 2011: Sfințirea Paraclisului Catedralei Naționale. În data de 24 octombrie 2011, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului de la șantierul Catedralei. Biserica, în stil ștefanian, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului – Prodromița și Sfântul Ioan Gură de Aur a fost construită într-un timp foarte scurt, pentru împlinirea rugăciunilor zilnice spre buna desfășurare a lucrărilor de construire. În jurul slujitorilor de la Paraclisul CMN s-a format, de-a lungul timpului, o comunitate importantă de voluntari care organizează numeroase activități filantropice și campanii umanitare.

• 2012: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel oficiază slujba de sfințire a radierului Catedralei. Cu perseverență și o bună organizare, după o iarnă grea, societatea executantă reușește să finalizeze în iunie 2012 radierul general și o parte a elementelor structurale ale subsolului 3, între cotele -16,05 ÷ -11,00. În aceste condiții, în ziua de 28 iunie 2012, în ajunul Sfinților Petru și Pavel, are loc slujba de sfințire a temeliei Catedralei Naționale, săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Cu acest prilej au fost depuse, într-o casetă special pregătită a radierului, un hrisov și crucea prin care s-a sfințit locul Catedralei în 2007, ca mesaj pentru eternitate.

• 2013: Încep lucrările pentru executarea suprastructurii Catedralei. După o nouă licitație organizată pentru selectarea executantului suprastructurii, societatea câștigătoare, SC Strabag SRL, demarează continuarea lucrărilor deasupra cotei ±0,00 m, în conformitate cu planurile tehnice. Corpul Catedralei, în alcătuirea căruia intră zona de intrare, cele două nave laterale, pronaosul, naosul, cele două abside și altarul, are o înălțime de aproximativ 45 m. Peste acest nivel se găsesc 6 turle mici, până la cota +68,00 m, clopotnița până la cota +80,5 m și Turla Pantocrator până la cota +120,00 m.

• 2016: Prima Sfântă Liturghie de la Catedrala Națională. În anul omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox, la București a avut loc Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din toată lumea. La manifestare au participat tineri din eparhiile Patriarhiei României, dar și din străinătate. Cu acest prilej, în data de 4 septembrie 2016, mii de tineri au luat parte la prima Sfântă Liturghie de la Catedrala Națională oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

• 2018: Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel oficiază slujba de sfințire a Catedralei. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel oficiază slujba de sfințire a Catedralei. În ziua de 25 noiembrie 2018, mii de credincioși din țară și diaspora au asistat duminică la un moment istoric pentru România: Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au sfințit Catedrala Națională. Potrivit rânduielii, au avut loc mai multe momente liturgice în exteriorul catedralei, lăcașul de cult fiind uns cu Sfântul și Marele Mir și stropit cu Agheasmă. După Sfânta Liturghie, Patriarhul României a anunțat aducerea moaștelor Sfântului Andrei și Sfintei Ecaterina în Catedrala Națională și i-a invitat pe credincioși să se închine în Sfântul Altar nou sfințit.

• 2019: Papa Francisc vizitează Catedrala Națională. La 31 mai 2019, Papa Francisc, însoțit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a vizitat Catedrala Națională. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a mulțumit Papei Francisc în mesajul său pentru sprijinul acordat constant credincioșilor ortodocși români din Italia și din alte țări, unde „Biserica Romano-catolică a pus la dispoziția comunităților ortodoxe românești 426 lăcașuri de cult, 306 în Italia și 120 în alte țări din Europa Occidentală”. La ieșirea din Catedrala Națională, Patriarhul României și Papa Francisc au salutat credincioșii prezenți cu salutul pascal: „Hristos a înviat!”

• 2020: Se execută o confecție metalică suplimentară pentru a ajuta la placarea acoperișului cu tablă; Turla Pantocrator – se plachează cu piatră partea superioară a celor 14 coloane din 16; Cota 56 m – se lucrează la montajul confecției metalice pentru ancadramentele mari de piatră care urmează a fi aplicate la cele 12 ferestre; Turlele 3, 5 şi 6 – se lucrează la tencuială; Turlele 1, 2 şi la Turla Clopotniță – se pregătește stratul suport la prefabricatele de sub cornișă; Interior – pictura în mozaic la scenele de sub cota 28 m; Exterior – se completează scările de acces.

• 2021: Iconostasul Catedralei este recunoscut de Academia Recordurilor Mondiale. Catedrala Mântuirii Neamului deține cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 m și o înălțime de 17,1 m, confirmă Academia Recordurilor Mondiale (Academy of World Records). Catapeteasma Catedralei Naționale a fost realizată sub conducerea pictorului Daniel Codrescu în decursul anului 2018. Iconostasul cuprinde 45 de icoane realizate în stil bizantin și așezate pe 4 registre. De asemenea, pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România, având 16 m de la bază până la vârful aureolei. Un metru pătrat de pictură în mozaic necesită 10.000 de pietricele (tesere), produse manual în atelierul Orsoni Venezia. Au fost montate pe poziție crucea cu moleniile (Maica Domnului și Sfântul Apostol Ioan Evanghelistul), din zona cea mai înaltă a catapetesmei Catedralei Naționale.

• 2022: Sunt duse la bun sfârșit tencuirile exterioare pe fațadele vest și sud, o parte din terasamentele și lucrările de execuție aferente accesului principal, placarea cu piatră a stâlpilor din pridvoarele nord și sud, zonele care permit accesul interior, realizarea șarpantei și a învelitorii din tablă de la cota +45.00, pe toată suprafața fațadelor de sud și est, și montarea instalațiilor pluviale aferente acoperișului din aceasta zonă. În exteriorul Catedralei sunt efectuate lucrările de montare a ancadramentelor din piatră la altar. La interior, sunt realizate integral lucrările de mozaic din zona Arcului Triumfal și Scena Nașterii Domnului din absida sudică.

• 2023: În absida sudică, se montează maiestuoasa scenă a Nașterii Domnului, care surprinde nu doar prin dimensiuni, ci și printr-un echilibru cromatic și proporțional. În registrul imediat inferior sunt finalizate „Buna Vestire”, „Întâlnirea Mariei cu Elisabeta”, „Recensământul lui Quirinius”, „Închinarea magilor”, „Visul lui Iosif”, „Fuga în Egipt”, „Uciderea pruncilor”, în prezent lucrându-se la aplicarea mozaicului care înfățișează Întâmpinarea Domnului. Registrul iconografic din această absidă este completat de alte scene din viața și activitatea de propovăduire a Mântuitorului, Sfinți Mari Mucenici, Sfinții Voievozi români Neagoe Basarab și Constantin Brâncoveanu cu familia, pictați în picioare, în bust sfinți mucenici români și Doctorii fără de arginți, iar în medalion alți martiri cunoscuți.

• 2024: Este montată icoana Pantocrator în turla principală a Catedralei Naționale. Realizarea mozaicului durează peste 6 luni de zile și sunt folosite 2.400 de kg de tesere. Reprezentarea iconografică se întinde pe o suprafață de peste 150 de mp, 12 m diametrul și 4,5 m portretul. Chipul Mântuitorului este realizat în special de Alina Codrescu, soția pictorului Daniel Codrescu, coordonatorul lucrărilor de pictură a Catedralei Naționale. Construcții și finisaje finalizate în 2024 la Catedrala Națională: tencuiala exterioară a tuturor fațadelor; placarea cu piatră a stâlpilor și arcadelor tuturor pridvoarelor (vest, nord, sud, și est); pictura în mozaic a turlei principale; rețeaua electrică interioară de medie tensiune care asigură funcționarea posturilor de transformare; turla mare cu pandantivii (inclusiv protecția la foc a șarpantei și balconul de la baza ei).

• 2025: construcția Catedralei Mântuirii Neamului a înregistrat progrese semnificative fiind: montată crucea pe turla principală în data de 8 aprilie 2025, care a ridicat structura la o înălțime totală de aproximativ 130 m; montate vitraliile la ferestrele exterioare; finalizate instalațiile care deservesc spațiile cuprinse în corpul principal al Catedralei, între cota 0,00 m și +104,00 m; structura de rezistență a porticurilor arcuite de la intrarea principală (partea vestică) și a turnurilor care le flanchează, precum și pictura murală, care a fost sfințită în data de 26 octombrie a.c. Pregătiri pentru ceremonie: pe parcursul lunilor de vară și toamnă, s-au intensificat pregătirile pentru ceremonia de sfințire din octombrie, eveniment la care au participat invitați de seamă, inclusiv Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și Patriarhul Daniel. După 15 ani de lucrări, Catedrala se apropie de momentul deschiderii complete pentru închinători, permițând accesul publicului după sfințire. Deși lucrările la structura principală și pictură sunt finalizate, proiectul general al Catedralei include și alte aspecte care includ amenajările exterioare și alte elemente secundare.

DATE TEHNICE DESPRE AMPLASAMENTUL CATEDRALEI

Clădirea Catedralei Naționale este edificiul principal, central, al ansamblului arhitectural situat pe „Dealul Arsenalului”, la intersecția dintre Calea 13 Septembrie şi strada Izvor, situat în capitala țării, București. Construcția se desfășoară pe o lungime de 126 m, o lățime de 67,70 m și o înălțime de la cota zero de 127 m. Imobilul este în situat în municipiul București, Sector 5, Calea 13 Septembrie, nr. 4-60. Conform Planului Urbanistic General București, terenul intravilan este situat în zona CA1, subzonă centrală cu clădiri de înălțime medie și mare în regim de construire continuu sau discontinuu.

Categoria de importanță: A (construcții de importanță națională); clasa de importanță: II; gradul de rezistență la foc: I conform P118/1999.

Terenul cu o suprafață de 110.000 mp are o formă aproximativ dreptunghiulară, cu latura lungă pe direcția Est-Vest paralelă cu Calea 13 Septembrie.

În zona amplasamentului se află mai multe construcții monumentale care reprezintă importante instituții ale statului, respectiv Palatul Parlamentului, Academia Română (institute de cercetare) și Ministerul Apărării Naționale, de asemenea Hotelul Marriott şi o serie de blocuri de locuit desfășurate de-a lungul Căii 13 Septembrie. În acest context urban, Catedrală poate fi privită ca un ax vertical sau un pol unificator pentru toate aceste clădiri situate astfel într-un ansamblu urbanistic unitar și reprezentativ.

Condiții de urbanism

Regimul de înălțime: S+D+P cu înălțimea totală de 149 m; situația ocupărilor definitive de teren: suprafața totală a terenului: 110.000 mp; procentul de ocupare a terenului (P.O.T.) = 18,92%; coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.)  total = 0,907.

Vecinătăți: Nord: Palatul Parlamentului; Sud: Calea 13 Septembrie; Est: Palatul Parlamentului; Vest: str. Izvor.

Justificarea amplasamentului. Amplasament final, pe Dealul Arsenalului, în spatele Palatului Parlamentului, a fost recomandat de municipalitate după ce alte trei locații au fost propuse, în etape diferite (Piața Unirii – 1999, Piața Alba Iulia – 2001 şi Parcul Carol – 2004). Din lipsă de alternativă, Patriarhia Română a acceptat, totuși, în anul 2005, acest amplasament, deși el oferă Catedralei o vizibilitate redusă, din cauza imensității clădirii Parlamentului. De ce Patriarhia a acceptat în cele din mă acest amplasament? Deoarece a considerat acceptarea locației ca pe o reparație morală sau „o lumină de Înviere” pentru cele cinci biserici „răstignite”, dintre care trei (Alba Postăvari, Spirea Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.

Alte considerente în favoarea amplasamentului actual. Amplasamentul este situat pe un deal, conform tradiției creștine de-a construi lăcașuri de cult pe coline, spre a chema pe oameni la elevație spirituală sau la urcuș interior pentru a întâlni pe Dumnezeu Creatorul şi Mântuitorul lumii (Pantocratorul).

Orientarea Est-Vest a terenului de amplasament permite situarea Catedralei cu Altarul spre răsărit (Est) conform cerințelor liturgice tradiționale.

Prezența în zonă a unor instituții importante ca Parlamentul României, Ministerul Apărării Naționale şi Academia Română (institute de cercetare) cheamă la dialog şi cooperare multiplă pentru binele societății românești. În acest sens, hramurile Catedralei, Înălțarea Domnului care este și Ziua eroilor români, precum şi Sfântul Andrei, Apostolul românilor şi Ocrotitorul României, au semnificații multiple.

Prin urmare, Catedrala nouă, amplasată pe fostul Deal al Arsenalului şi în apropierea Ministerului Apărării Naționale, este prin excelență Catedrala eroilor români din toate timpurile, care s-au jertfit pentru apărarea poporului român şi pentru organizarea lui într-un stat independent – România.

Arie construită la sol: 13.668,55 mp; arie desfășurată construită: 55.754,55 mp; volum construcție: 478.857 mc; înălțime maximă la cota zero: 127 m.

Clădirile apostolice: „Sfântul Ioan” și „Sfântul Pavel”. Clădirile apostolice sunt structuri adiacente, din apropierea Catedralei Naționale, care vor oferi spații pentru activități administrative, cazarea pelerinilor, activități pastorale, culturale, sociale și medicale ale Bisericii.

Arie construită: 3.510,60 mp; arie desfășurată: 18.325,70 mp.

Porticuri Nord și Sud. Porticurile Nord și Sud sunt arhitecturi anexe, extinse în secvențe de coloane, menite să delimiteze spațiul liturgic exterior. Aceste clădiri marchează conturul Sfântului Altar de vară al Catedralei Naționale.

Arie construită: 5.159,20 mp; volum construcții: 28.712 mc.

Porticuri Nord-Vest și Sud-Vest. Porticurile Nord-Vest și Sud-Vest sunt arhitecturi anexe, extinse în secvențe de coloane, menite să delimiteze spațiul liturgic exterior. Aceste clădiri marchează intrarea principală în incinta ansamblului Catedralei Naționale.

Arie construită: 2.079,60 mp; volum construcții: 15.285,60 mc.

Esplanada și peștera citadină „Sfântul Apostol Andrei”. Esplanada reprezintă suprafața netedă, deschisă din fața Catedralei Naționale. „Peștera Sfântului Andrei” este spațiul de sub esplanadă, de dimensiuni mai mari decât amprenta Catedralei, dedicat activităților culturale, catehetice, sociale și organizării unui muzeu.

Capacitatea spațiului liturgic exterior: 23.200 persoane; capacitatea spațiului subteran: 6.900 persoane; arie desfășurată: 11.600 mp; volum subteran: 87.505,67 mc.

DATE GENERALE. CATEDRALA NAȚIONALĂ

CARACTERISTICI TEHNICE ALE CATEDRALEI NAȚIONALE

Lungimea: 126 m; lățimea (la abside):  67,70 m; înălțimea de la cota zero: 127 m; înălțimea de la fundație: 149 m; aria construită la sol totală: 13.668,5 mp; aria desfășurată construită totală: 55.745,55 mp; aria utilă totală: 36.897,96 mp.

Spațiul principal de la cota +0,00 (pronaos şi naos) permite accesul a cca. 5.000 de persoane în picioare sau amplasarea a 3.400 de scaune pentru participanții la slujbe.

Suprafața totală a iconografiei din mozaic din spațiul liturgic principal este de cca. 17.800 mp.

Construcția Catedralei este alcătuită din două componente principale, prima fiind partea văzută a Catedralei, formată din nivelele superioare situate peste cota ±0,00 şi a doua fiind partea nevăzută, formată din nivelele inferioare situate sub cota ±0,00.

Clădirea Catedralei situată peste cota +0,00 m se desfășoară pe o lungime de 126 m, o lățime de 67,70 m şi o înălțime de 127 m. Aici se află principalele spații liturgice, dispuse succesiv, în conformitate cu cerințele liturgice ortodoxe: accesul principal pe latura de vest prin intermediul unui pridvor cu arcade, apoi exonartexul, pronaosul, naosul și altarul situat în partea de răsărit. Pe laturile de nord și sud ale naosului sunt amplasate două abside laterale, iar peste naos se înalță turla principală (Pantocratorul). Pe latura vestică, deasupra exonartexului se află amplasat spațiul rezervat corului, iar deasupra acestui spațiu se ridică turla clopotniță. La nivelele superioare ale pronaosului şi naosului sunt dispuse galerii (balcoane) laterale interioare, precum și un circuit interior în jurul bazei turlei principale la cota +56,00 m şi unul exterior la cota +91,00 m în jurul cupolei turlei principale – Belvedere spre a privi orașul (ca la multe alte catedrale europene). Circulația verticală se va realiza pe scări și prin 8 ascensoare (lifturi) care asigură accesul la toate nivelele inferioare şi superioare ale Catedralei, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități.

La nivelele inferioare ale Catedralei (sub cota +0,00) sunt prevăzute: un paraclis pentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi, Muzeul Creștinismului românesc, spații pentru consiliere pastorală a pelerinilor, magazin pentru cărți şi obiecte bisericești, iar în exterior, spații pentru parcare subterană.

Arhitectura Catedralei reprezintă o sinteză între tradiție si contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României (ocnițe moldave, pridvoare brâncovenești şi turnuri zvelte transilvane), precum şi elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale, ținând seama că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei române se află în Occident.

În ceea ce privește desfășurarea lucrărilor, a fost executată în întregime structura de rezistență a proiectului, iar în prezent se lucrează la execuția finisajelor interioare (tencuieli și realizarea picturii în tehnica mozaicului) și exterioare între cotele +45,00 – +92,00 m la turla mare și între cotele +0.00 – +45,00 m la corpul Catedralei.

Clădirile anexe (de înălțime mult mai redusă) vor fi construite după finalizarea construcției Catedralei. Acestea vor oferi spații pentru cazarea şi hrana pelerinilor, pentru activități pastorale, culturale, sociale şi medicale ale Bisericii. Alături de Catedrală va fi amenajat un parc având o suprafață de cinci hectare, care va cuprinde multe spații verzi, unele fiind special amenajate pentru copii.

În interiorul Catedralei Naționale, este una dintre cele mai mari suprafețe îmbrăcate vreodată în mozaic – 20.000 mp. Fiecare metru pătrat cuprinde 10 mii de piese de mozaic.

Academia Recordurilor Mondiale menționează că, după ce Catedrala va fi pictată integral, va deține cea mai mare colecție interioară de picturi în mozaic.

Icoana „Pantocrator” montată pe bolta turlei mari la începutul anului 2024 are o dimensiune impresionantă – 150 mp.

Catapeteasma Catedralei Naționale a fost realizată sub conducerea pictorului Daniel Codrescu, în decursul anului 2018.

Iconostasul cuprinde 45 de icoane realizate în stil bizantin şi așezate pe patru registre. Mozaicul este realizat din tesere fabricate în atelierul Orsoni din Veneția.

Catapeteasma este acoperită cu mozaic pe ambele părți, însumând un total de 800 de mp de pictură.

De asemenea, pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România, având 16 m de la bază până la vârful aureolei.

În piciorul Sfintei Mese din altar sunt așezate lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți și fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel.

Pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România: 16 m de la bază până la vârful aureolei.

Catedrala Națională a fost sfințită la 100 de ani de la Marea Unire şi are hramurile Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor şi Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Înaltă de 120 m, catedrala va fi dotată cu opt lifturi.

O scară elicoidală metalică oferă acces la platforma panoramică aflată la 91 m înălțime, un spațiu de tip „Belvedere” ce oferă o priveliște spectaculoasă asupra Bucureștiului – asemănător cu marile catedrale europene.

Clopotele catedralei, șase la număr, au o greutate totală de 33 de tone şi se află la o înălțime de 60 m la care au fost ridicate şi poziționate cu o macara de 600 to.

Clopotele Catedralei Naționale au fost realizate în fabrica Grassmayr din Innsbruck, Austria, au o garanție de 15 ani şi o dăinuire apreciată la peste 400 ani. Ele au fost aduse în țară în data de 19 mai 2017.

Clopotul mare, dedicat „Eroilor Neamului”, are o greutate de peste 25 to, cu o înălțime şi un diametru de circa 3 m. Acesta poate fi auzit pe o rază de 15 km.

Primul clopot montat în turla clopotniță a Catedralei Neamului a răsunat pe 24 octombrie 2018, cu o lună înainte de sfințirea lăcașului de cult.

Clopotul principal, cel mai mare din Europa, a costat 425.000 de euro, iar în total, valoarea celor șase a ajuns la 550.000 de euro. Costul celor șase clopote a fost achitat exclusiv din banii Patriarhiei Române, nu din fonduri publice.

În ceea ce privește calitatea sunetelor, aceasta este asigurată prin puritatea aliajului de bronz utilizat de turnătoria din Tirol, 78% cupru electrolitic cu puritatea de 99,99% şi 22% staniu electrolitic, cu aceeași puritate, arată sursa citată. Potrivit tradiției creștine, pe fiecare dintre cele șase clopote se află inscripționate: stema Patriarhiei Române, chipul în efigie al patriarhului Daniel, sub păstorirea căruia s-a concretizat construirea Catedralei Naționale, şi crucea patriarhală, precum şi inscripția: „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Națională – Centenar 1918 – 2018”.

Catedrala Națională are 28 de uși de bronz cu reprezentări iconografice, acestea fiind coordonate de un sistem computerizat care va comanda deschiderea automată în caz de alarmă.

Catedrala are un total de 392 de ferestre.

Vitraliile sunt făurite de un meșter sticlar din Capitală. Pe cele 18 vitralii din altar sunt reprezentați serafimii.

Peste 110 milioane euro au fost investiți în construcția „la roșu”.

Băncile din lemn pentru credincioși sunt sculptate la Arad.

Interiorul este luminat de candelabre monumentale realizate în Austria, din alamă masivă și oțel, cu diametre de până la 7 m. Designul lor (îngeri care poartă câte trei lămpi) simbolizează lumina harului Sfintei Treimi.

La Atelierele Patriarhiei Române au fost confecționate din metale prețioase obiectele liturgice: chivotul inspirat de silueta Catedralei, vasele sfinte, crucile, sfeșnicele, Evangheliile și racla cu moaștele Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României.

De asemenea, candelele din argint masiv, cântărind câte 9 kg fiecare, au fost ornamentate în stil brâncovenesc, evocând eleganța și rafinamentul artei românești.

Piațeta, care are o suprafață de peste 10.200 mp, va fi acoperită cu marmură românească în totalitate. Pe trepte există deja o instalație de degivrare pentru a nu îngheța, iar pe unul dintre platourile din față Catedralei va fi ridicat un altar în aer liber, unde vor fi oficiate slujbe, dar se vor organiza și evenimente la marile sărbători.

Sunt trei intrări principale în Catedrala cu uși din bronz, încadrate în piatră, adusă din Dobrogea. Deasupra intrărilor vor fi și 24 de icoane în mozaic.

Pe terenul din față Catedralei au fost construite și două galerii laterale, fiecare cu câte 26 de coloane.

Una dintre galerii este dedicată eroilor neamului.

În lateral va fi amplasată o parcare supraetajată cu peste 400 de locuri.

Turlele și acoperișul Catedralei sunt îmbrăcate în aproape 20.000 m² de tablă din aliaj special de cupru TECU-GOLD, unul dintre cele mai durabile materiale de învelitoare din lume. Acest aliaj asigură o rezistență de sute de ani, fără intervenții majore, fiind ideal pentru un edificiu de asemenea înălțime și simbolism.

Asemenea unor străjeri care au ca misiune paza unei cetăți, peste 50 de sfinți străjuiesc prin rugăciunile lor Catedrala Națională, dintre aceștia cei mai mulți fiind sfinți autohtoni.

Sfinții au chipurile imprimate pe exteriorul fiecărei uși de acces în incinta lăcașului de cult.

Urcând treptele spre intrarea în Catedrala Națională, la ușile principale de acces ne întâmpină Maica Domnului şi Mântuitorul Iisus Hristos.

În stânga şi în dreapta ușilor principale se află alte trei uși, pe fiecare dintre acestea fiind reprezentați câte doi Apostoli din cei 12 ai Mântuitorului Iisus Hristos.

Sfântul Apostol Andrei se află în imediata apropiere a Maicii Domnului, urmare a faptului că este ocrotitorul României şi al doilea hram al Catedralei Naționale, cel principal fiind Înălțarea Domnului.

Între sfinții străjeri ai lăcașului de cult reprezentativ pentru ortodoxia românească se mai numără ierarhi, mucenici, peste 20 de sfinți români şi 7 sfinți daco-romani.

Ca un dar pentru evlavia poporului român, Catedrala Națională este „a sfinților români din toate timpurile și din toate zonele țării”, spunea în anul 2017 Patriarhul Daniel.

Dispunerea sfinților străjeri ai Catedralei Naționale

Altar

Naos

Pronaos

În proximitatea ușilor principale

Ușile principale de acces

În total sunt 87 de uși.

Pentru a rămâne deschisă publicului după sfințirea mare, Catedrala Națională trebuie să îndeplinească toate normele de siguranță prevăzute de autoritățile abilitate. Una dintre cele mai importante este asigurarea evacuării în caz de incendiu.

Fiind vorba de un spațiu în care pot încăpea aproximativ 5.000 de persoane, evacuarea sigură este o provocare. De aceea, a fost gândit un sistem complex de 27 de uși din cupru, cu deschidere simultană.

Sistemul de acces în Catedrală conține atât componente mecanice, cât și electrice la care se adaugă interfețe necesare altor sisteme cum ar fi sistemul de incendiu și BMS (Building Management System – sistemul de management al clădirii).

Ușilor le-au fost alocate 3 camere de comandă pentru controlul, monitorizarea și comanda, situate la cota -6,80”.

Cele 27 de intrări au câte 2 foi de ușă (canate) care se pot deschide, fie pe rând, fie simultan.

În caz de incendiu, acestea se vor deschide toate în același timp, pentru desfumare. Controlul central (în cazuri de urgență) și monitorizarea ușilor pot fi integrate cu sistemul de management al clădirii (BMS) al Catedralei.

Cablurile electrice folosite pentru alimentare și comanda ușilor sunt ignifuge și fără halogeni. Astfel, acestea nu vor emana fum dens și nici o cantitate mare de gaze corozive în caz de incendiu, a mai detaliat inginerul.

Despre pictorul bisericesc Daniel Codrescu

La mai puțin de 40 de ani, a devenit coordonatorul lucrărilor de pictură în mozaic de la Catedrala Națională. Daniel Codrescu și echipa sa au realizat unele dintre cele mai importante ansambluri iconografice din ultimii ani atât în mozaic cât și în frescă.

După ce s-a pregătit să devină restaurator pictură murală de epocă obținând atestatul de specialist al Ministerului Culturii și Cultelor, Daniel Codrescu s-a dovedit mai atras de pictura murală în mozaic și frescă absolvind un Master la o școală de prestigiu – Institutul de Artă și Restaurare „Palazzo Spinelli” din Florența, Italia.

Cunoștințele dobândite din studierea tehnicilor de pictură și restaurare pe cele mai importante șantiere din Florența, sudul Franței, Bucovina și București au fost adaptate și aplicate mai târziu pentru crearea unui stil propriu și contemporan de exprimare iconografică.

Pasiunea, sensibilitatea extraordinară pentru o largă paletă de culori și un simț minunat pentru alegerea materialelor folosite în realizarea mozaicurilor de la smalțurile venețiene la subtilele tonuri ale pietrei natural și ajungând la lumina reflectată în mod tainic de aurul de diferite nuanțe. Toate acestea au dus la crearea unui stil proaspăt, adaptat zilelor noastre, simplu și sofisticat.

Participarea la diverse expoziții și ateliere deschise, precum și articole de specialitate publicate contribuie la afirmarea lui Daniel Codrescu ca unul dintre numele cele mai importante din noul val de pictori bisericești.

Pictorul bisericesc Daniel Codrescu a fost premiat, la Gala Premiilor „Capital 2024”, pentru coordonarea lucrărilor de pictură de la Catedrala Națională.

Motto-ul său declarat este: „Suntem unelte în mâna lui Dumnezeu!”

Iulian POPESCU