ARTICOL DE CONȘTIENTIZARE
#sănătate; #cancer de sân; #conștientizare; #prevenție
Cancerul de sân – Octombrie și lupta care începe înainte de diagnostic
Prevenția și sprijinul celor din jur pot salva vieți
Set de imagini care ilustrează necesitatea prevenției (generate cu AI)
În fiecare an, luna octombrie este marcată la nivel internațional ca lună de conștientizare cu privire la cancerul de sân. Puțini știu însă că acest demers a început în 1985 ca o simplă campanie de informare desfășurată pe durata unei săptămâni. Interesul public crescut și nevoia de educație medicală au determinat extinderea ei până la formatul actual, transformând-o într-un efort global dedicat prevenției și depistării precoce. (breastcancer.org, 2 ianuarie 2024)
Motivul este simplu: cancerul de sân continuă să fie una dintre cele mai importante probleme de sănătate ale femeilor. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, acesta este cel mai frecvent tip de cancer în Regiunea Europeană și principala cauză de deces prin cancer în rândul femeilor. Numai în 2020, peste 576 000 de femei din această regiune au fost diagnosticate cu cancer mamar, iar peste 157 000 și-au pierdut viața din cauza bolii. La sfârșitul aceluiași an, aproape 2,3 milioane de femei diagnosticate în ultimii cinci ani erau încă în viață. (WHO, 2022)
O boală care nu îi privește doar pe ceilalți
Există tendința de a privi cancerul de sân ca pe o problemă îndepărtată, care îi afectează pe alții. Datele arată însă contrariul. Conform unei analize realizate de Institutul Național de Sănătate Publică, în 2020 cancerul de sân ocupa în România primul loc între toate tipurile de cancer diagnosticate la femei, „cu o pondere a cazurilor noi de 26,9% (12 085 cazuri noi)”. (INSP, Analiza de situație, pag. 4)
Cercetările europene indică faptul că aproximativ „1 din 11 femei prezintă riscul de a dezvolta cancer mamar ” pe parcursul vieții. (INSP, Analiza de situație, pag. 13)
Factori de risc pentru cancerul de sân (imagine generată cu AI)
Specialiștii subliniază că principalul factor de risc este pur și simplu faptul de a fi femeie și înaintarea în vârstă. Totuși, există și alți factori care pot contribui la apariția bolii, printre care obezitatea, fumatul, sedentarismul, anumite tratamente hormonale și istoricul familial. Unele mutații genetice, cum sunt cele ale genelor BRCA1 și BRCA2, cresc semnificativ riscul de apariție a cancerului mamar. (American Association for Cancer Research)
Toate acestea arată că problema nu poate fi ignorată. Dar nici nu trebuie privită cu fatalism.
De ce contează atât de mult depistarea precoce?
Una dintre cele mai importante concluzii la care au ajuns medicii și organizațiile internaționale de sănătate este că momentul punerii diagnosticului poate face o diferență uriașă.
OMS arată că există dovezi consistente potrivit cărora diagnosticarea precoce, combinată cu accesul la tratamente eficiente, îmbunătățește atât șansele de supraviețuire, cât și calitatea vieții pacienților. În unele țări, mai mult de jumătate din reducerea mortalității cauzate de cancerul mamar s-a datorat tocmai diagnosticării timpurii și tratamentelor adecvate. (OMS, Guide to Cancer Early Diagnosis, pag. 12, par. 1)
Îndemn la autopalpare (canva)
„Studiile privind screeningul cancerului compară rata mortalității persoanelor depistate pentru un anumit tip de cancer cu rata de deces cauzată de acel cancer la persoanele care nu au fost depistate. Unele teste de screening s-au dovedit a fi utile atât în identificarea timpurie a cancerului, cât și în reducerea riscului de a muri din cauza acestor cancere. Acestea includ mamografiile pentru cancerul de sân…” (cancer.gov)
Rezultatele sunt și mai impresionante atunci când boala este descoperită într-un stadiu localizat. Potrivit National Breast Cancer Foundation Inc., „rata relativă de supraviețuire la cinci ani pntru cancerul de sân diagnosticat într-un stadiu timpuriu și localizat este de peste 99%”. (NBCF)
Poate tocmai de aceea specialiștii continuă să insiste asupra unui mesaj aparent simplu: Nu amâna controalele medicale recomandate.
Depistarea precoce începe acasă
Depistarea precoce nu înseamnă doar investigații medicale. Ea începe adesea prin observarea propriului corp.
Femeie care își face autoexaminarea lunară a sânilor (imagine generată cu AI)
Articolul „Secrete ale supraviețuirii”, disponibil gratuit pe jw.org, îndeamnă femeile să fie atente la anumite modificări ce ar putea impune un consult medical de urgență, cum ar fi:
- apariția unor noduli sau îngroșări ale sânului
- modificări ale pielii (cute, adâncituri, decolorare)
- retragerea sau îndoirea spre interior a mamelonului
- secreții ori erupții neobișnuite
- ganglioni măriți în zona axilară sau
- schimbări evidente ale formei și aspectului sânilor.
Desigur, observarea acestor semne nu înseamnă automat existența cancerului. Totuși, ele reprezintă motive întemeiate pentru solicitarea unei evaluări medicale.
Autoexaminarea nu înlocuiește screeningul și consultația de specialitate, însă poate ajuta o femeie să observe mai repede anumite schimbări și să acționeze fără întârziere.
O luptă care nu este doar medicală
Când se discută despre cancerul de sân, accentul cade adesea pe tratamente, analize și intervenții chirurgicale. Totuși, pentru multe paciente, povara emoțională este la fel de dificilă.
Un articol publicat pe jw.org redă declarația Sandrei, o femeie care s-a confruntat cu această boală: „Zbuciumul sufletesc e mai îngrozitor decât tratamentul în sine”.
Această perspectivă este confirmată și de cercetările științifice. Un studiu publicat de trei psihiologi ai Universității din Miami a constatat că pacientele din eșantionul evaluat „care au fost mai optimiste au raportat că au experimentat mai puțină suferință emoțională, atât la evaluările simultane, cât și la cele ulterioare”. (PubMed Central)
Evident, optimismul nu înlocuiește tratamentul și nu garantează vindecarea. El poate însă influența modul în care o persoană gestionează teama, incertitudinea și schimbările aduse de boală.
În mod similar, cercetătorii și experiențele pacienților subliniază importanța relațiilor apropiate și a sprijinului social.
Puterea unei comunități care nu abandonează
Pentru mulți oameni diagnosticați cu cancer, unul dintre cele mai mari ajutoare nu vine dintr-o rețetă medicală, ci din prezența celor din jur. Sprijinul familiei și al prietenilor reprezintă un element esențial al luptei împotriva bolii. În momentele dificile, o conversație sinceră, o vizită, un mesaj sau simplul fapt de a fi constant alături de ruda sau prietena ta pot avea o valoare dificil de măsurat.
O pacientă citată într-un articol de pe jw.org explică astfel experiența sa: „Era atât de încurajator să știu că atât de mulți oameni se gândesc la mine”. Ea aprecia în mod deosebit persoanele care îi ofereau încurajare și speranță, nu istorii descurajatoare sau comparații inutile.
Mesaj pentru femeile din România
Cancerul de sân rămâne o realitate care afectează milioane de femei și familiile lor. Totuși, statisticile oferă și motive de speranță. Progresele medicale, metodele moderne de depistare și accesul mai bun la informație au contribuit la reducerea mortalității în multe țări.
În România, profesorul doctor Alexandru Trestioreanu, medic primar oncologie medicală la Institutul Oncologic din București afirmă:
„Aproape 6.000 de cazuri noi de cancer de sân sunt diagnosticate anual în România. Din păcate însă, cele mai multe femei care suferă de cancer de sân, ajung la medic destul de târziu, adică în stadiul II sau III al bolii. De aceea, numărul femeilor care au murit în ultimii ani de cancer de sân este tot mai mare”.
În studiul intitulat „Profil de țară privind cancerul – 2023”, Institutul Național de Sănătate Publică a constatat:
„Doar 7,9 % din femeile de peste 15 ani au efectuat o mamografie în ultimii 2 ani, față de media U.E de 35,4%.” (pag. 27, cap. I.3 Depistarea precoce și screeningul, par. 3)
Poate că acesta este și mesajul cel mai important al lunii de conștientizare cu privire la cancerul de sân.
- Controlul medical preventiv este esențial pentru a nu deveni o victimă a cancerului de sân.
- Profită de toate măsurile luate de sistemul medical în privința depistării precoce.
