Discursul geopolitic la Chișinău nu poate fi evitat și nici nu trebuie să fie evitat
Într-un interviu acordat Ziarului NAȚIONAL, secretarul de stat de la Departamentul pentru Relația cu R. Moldova din Guvernul României, Ana Guțu, spune cum a perceput Bucureștiul atitudinea sfidătoare a guvernării de la Chișinău în privința mâinii întinse cetățenilor din stânga Prutului.De asemenea, Ana Guțu explică de ce lipsește la Chișinău voință politică pentru a ne conecta la energia electrică și gazele românești și a ne asigura, astfel, o sursă alternativă pe piața energetică, transmite Romanian Global News.
Doamnă Ana Guțu, România a trimis săptămâna trecută la Chișinău o echipă de 53 de specialiști, printre care 42 de medici, care vor trata, cot la cot cu angajații din sistemul medical din R. Moldova, pacienții infectați cu COVID-19 în următoarele două săptămâni. Pe rețelele de socializare am remarcat un soi de rușine resimțit de către cetățenii R. Moldova vizavi de reacțiile pe care le-au avut reprezentanții guvernării R. Moldova vizavi de acest ajutor. Spuneți-ne, vă rugăm, la București cum a fost percepută bâlbâiala oficială de la Chișinău?
Ajutorul României, venit pentru a sprijini sistemul sanitar din Republica Moldova în lupta contra pandemiei de Covid-19, este unul extrem de important, deoarece România a adus ceea ce are mai valoros – resursa umană: medicii și personalul medical. Vin și echipamentele, medicamentele din urmă, în valoare de 3,5 milioane de euro.
Era corect să fie exprimate mulțumiri la nivelul oficialităților centrale din Chișinău – Președinție, Guvern, poate chiar și Parlament. La ceremonia de întâmpinare a personalului medical au participat doi miniștri și, aparent era aproape OK. Doar că au urmat abia a doua zi mulțumirile întârziate ale lui Igor Dodon, după criticile acide ale internauților, și o „bâlbâială”, cum o numiți dumneavoastră, a premierului Ion Chicu despre „schimbul de experiență” al medicilor cu divagări în materie de statistică a mortalității celor infectați cu noul coronavirus.
Desigur, Bucureștiul oficial urmărește atent aceste reacții și e sensibil la incongruențele discursului politic al Chișinăului. În același timp, acest ajutor umanitar al poporului român este pentru oameni, pentru cetățenii Republicii Moldova, indiferent de viziunile lor politice, de identitatea națională.
România a ajutat oamenii din Republica Moldova și asta contează.
Unele voci afirmă că ministrului Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, care a însoțit echipa de medici la Chișinău, i s-a solicitat o întrevedere cu președintele Igor Dodon și, pentru că nu s-a întâmplat, ultimul s-a făcut să nu observe, din supărare, ajutorul României. A solicitat administrația prezidențială de la Chișinău o asemenea întrevedere?
Nu am acces la consilierii lui Igor Dodon ca să vă zic cu exactitate dacă a solicitat sau nu întrevedere cu ministrul de Externe al României Bogdan Aurescu, dar, ținând cont de faptul că anul 2020 este unul electoral în Republica Moldova, putem presupune că Igor Dodon și-ar dori cât mai multe întâlniri cu oficiali din țările membre UE pentru a-și spori șansele unei eventuale victorii în alegerile care se apropie.
Cert este că președintele-locatar al somptuosului palat din centrul Chișinăului a avut, pe parcursul celor patru ani de mandat, un discurs politic duplicitar: prorusesc atunci când mergea la Moscova, proeuropean atunci când vizita unele instituții europene din Bruxelles și, desigur, mai arunca din când în când sintagma „frații noștri”, când vorbea despre România și români.
Igor Dodon crede că faimoasa zicere a mentorului său doctrinar Vladimir Voronin despre vițelul cu două vaci este infailibilă și poate adormi urechea vigilentă a alegătorului din Republica Moldova. Poate unii alegători naivi din Republica Moldova îi vor da crezare. Nu și instituțiile oficiale din București, Bruxelles și Washington.
Medicii din România au venit în R. Moldova să preia experiență de la colegii lor, pentru că la noi sunt „mai puțini morți” decât peste Prut, așa cum a afirmat, nitam-nisam, premierul Ion Chicu?
Sper că prim-ministrul Republicii Moldova, Ion Chicu, este extrem de ocupat și nu are nici timp, dar nici posibilități să urmărească mai multe cronici internaționale despre pandemia de COVID-19 și combaterea acesteia. Altfel nu-mi pot explica replica acidă la adresa medicilor români, care, unii din ei fiind întorși recent din misiunea umanitară în Lombardia, au acceptat să vină și în Republica Moldova pentru a da o mână de ajutor.
Nu e de competența domnului Ion Chicu să facă niște concluzii în baza unor cifre aproximative, știind foarte bine că în Republica Moldova s-a testat foarte puțin, personalul medical a fost contaminat în proporție de 30% cu COVID-19, iar ajutorul pentru bolnavii în stare gravă este acordat doar la Chișinău, celelalte spitale din republică neavând echipamentul necesar să o facă, mă refer la ventilatoarele de respirație artificială de înaltă performanță.
Era necesar un simplu gest din partea premierului Ion Chicu – să le mulțumească medicilor români pentru că și-au lăsat familiile și au venit în ajutor colegilor din Republica Moldova. Sper să-și revadă poziția, fiind și deținător al pașaportului românesc. Nu am informație referitor și la identitatea românească pe care fie și-o asumă, fie nu.
De ce credeți că guvernarea de la Chișinău vrea cu tot dinadinsul să minimizeze ajutorul acordat R. Moldova de către România, dar și de către UE, nu numai în combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19? Ați văzut că avionul pus la dispoziție de către Federația Rusă, pentru care R. Moldova a achitat combustibilul și taxele aeroportuare este pomenit la aproape fiecare apariție publică a lui Dodon…
Discursul geopolitic la Chișinău nu poate fi evitat și nici nu trebuie să fie evitat. Din păcate, unele partide politice zise proeuropene au încercat în van, și mă bucur de faptul că au suferit un eșec răsunător, să demonstreze cetățenilor că geopolitica este factorul care dezbină societatea și că ar fi bine ca politicienii să se concentreze pe problemele care îi unesc. Astfel se născuse ideea națiunii civice moldovenești, care și azi mai este promovată de unii „experți”, președinți de ONG-uri încropite peste noapte, în trecut ba chiar și acum fiind comuniști înveterați.
Au fost tocate sute de mii de euro pentru a „construi” o „națiune civică moldovenească”, fără soclu existențial și valoric, fără „dezbinare”, un soi de „popor sovietic renăscut”, asezonat cu steluțe europene. Igor Dodon a fost mult mai abil – după ce le-a cântat în drâmbă acestor partide proeuropene promotoare ale națiunii civice moldovenești și le-a lăsat să guverneze cinci luni, el a revenit brutal și consecvent la discursul său geopolitic prorus, pentru a justifica finanțarea PSRM din banii Rusiei, după cum s-a scris și s-a văzut.
Acum nu e cazul să ne mire discursul geopolitic prorus al lui Igor Dodon, am știut dintotdeauna preferințele orientării sale politice. Și cunoaștem artificiile propagandei ruse la Chișinău, aceasta face parte din strategia războiului-hibrid, în care mijloacele sunt mai sofisticate decât armele – fake-news-urile, manipularea, minciuna discursului politic pus în gura unor trompete ale Kremlinului.
Igor Dodon este oficialul care face jocurile politice ale Moscovei pentru a perpetua influența rusească în Republica Moldova. Iată de ce el își va continua nestingherit misiunea sa – va minimiza ajutorul UE, al României și va glorifica Rusia. Nimic nou sub soarele politicii de pe Bâc.
Dar, în pofida acestei atitudini ostile a guvernării proruse de la Chișinău, Guvernul de la București a ales să fie alături de cetățenii R. Moldova și în lupta cu COVID-19, aprobând un ajutor de circa 3,5 milioane de euro pe care să-l trimită în stânga Prutului. Ne puteți oferi detalii despre cele 20 de camioane care urmează să ajungă la Chișinău?
România a fost mereu alături de cetățenii Republicii Moldova, asumându-și plenar rolul de avocat în parcursul său european, a sprijinit semnarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE, a contribuit direct la abrogarea de către Parlamentul UE a vizelor pentru cetățenii din Republica Moldova.
România a finanțat proiecte infrastructurale majore în Republica Moldova – reparația instituțiilor educaționale, medicale, culturale, finanțarea proiectelor de mobilitate școlară, academică, științifică, asociativă, administrativă etc. Era de așteptat ca România să ajute Republica Moldova și în aceste vremuri de restriște – pandemia de COVID-19.
În calitatea mea de secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României am solicitat printr-un memorandum acordarea de către Guvernul României a unui ajutor umanitar – echipamente, medicamente, biocide – pentru sistemul sanitar din Republica Moldova. Acest ajutor a venit, în primul rând, odată cu echipa de medici și personal auxiliar și urmează să ajungă și echipamentul cu medicamentele, în valoare de 3,5 milioane de euro. E cazul să menționăm că acest ajutor este non-rambursabil și necondiționat.
Dnă Ana Guțu, având în vedere actuala situație politică din R. Moldova, care ne-a întors, iată, la dependența în proporție de 100% de Centrala de la Cuciurgan, riscam să rămânem iarna trecută fără gaze din cauza războiului ruso-ucrainean, ne puteți spune cum decurg lucrările de extindere a gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău? Există șanse să avem în acest an țeavă alternativă de gaze dată în exploatare?
Construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău va fi curând gata, nu e o problemă finalizarea acestei construcții. Alimentarea populației Republicii Moldova cu gaze românești, dar și cu energie electrică de proveniență românească e o chestiune de voință politică, ce lipsește la Chișinău – o afirm cu toată responsabilitatea.
Am fost martor ocular când, de-a lungul timpului, de la independența Republicii Moldova până în prezent, responsabilii politici, fie de orientare prorusă, fie de orientare proeuropeană declarată, ar fi putut să diversifice sursele de aprovizionare cu resurse energetice, așa cum prevede Pachetul energetic european numărul 3, adoptat în 2009 și de la care Republica Moldova, fiind membră a Comunității Energetice Europene din 2009, a făcut o derogare până în 2020.
Uite că suntem în anul 2020, dar nimeni de la guvernare nu suflă o vorbă despre necesitatea disocierii între furnizorul de gaze/energie electrică și distribuitorii acestor resurse, spre binele consumatorilor. Rămânem în aceeași zonă gri, 100% dependenți de firmele-căpușe furnizoare de electricitate din zona separatistă, 100% dependenți de gazele rusești.
Cheia tuturor soluțiilor energetice este la Chișinău. Guvernanții trebuie să răspundă, inclusiv în fașa instanțelor, pentru prețurile majorate la resursele energetice și lipsa diversificării acestora.
Doamnă Ana Guțu, vă mulțumim pentru interviu!
