Misterios și elegant, tovarășul Constantin Rotaru crede, cu tărie, în victoria socialismului

667 0

Domnule Rotaru, bine ați venit la Curierul de Râmnic, văd că vă place la noi…

 

Mulțumesc pentru invitație, e uimitor să văd cum ați reușit, cu puține resurse, să faceți un loc atât de primitor..

 

Sunteți președintele Partidului Socialist Român din România, nu doar din Vâlcea, partid care-și are rădăcinile, ca și dumneavoastră, în acest județ. O să vă întreb, mai târziu, de ce sunteți atât de perseverent în a promova ideea de socialism, știind bine faptul că e chiar periculos să faceți asta, americanii, printre alții, au pus sume mari pe capul socialismului, sub orice formă ar fi el. Înainte de toate, îi salut pe cititorii ziarului Curierul de Râmnic, să le remintesc liderilor politici locali că sunt bineveniți la seria de interviuri pe care le-am propus-o, cu personalități marcante ale spațiului vâlcean și românesc, cazul domnului Rotaru, astăzi. De altfel, cazul multora dintre invitații noștri, cărora le spun, din nou, că sunt și eu consecvent în a promova ideea de adevăr și de dreptate în această comunitate, pentru că fară ele comunitatea, practic, nu există. Există mulți bani, dar comunitatea dispare sub ideea de îmbogățire rapidă. Și, iată, o să vă întreb brutal: Ați fost capitalist, înainte de a fi socialist? Înainte de 1989, erați liber întreprinzător, capitalist, carevasăzică. După 1989, sunteți socialist, înotați împotriva curentului. De ce?

 

Nu, eu niciodată nu am înotat împotriva curentului, spre exemplu, înainte de 1989. Înainte de 1989, spre deosebire de toată propaganda care s-a făcut după 1989, m-am bucurat de toate drepturile și toate libertățiile pe care mi le-am dorit. Inclusiv, aceea de a fi liber profesionist. Dacă facem astăzi un sondaj în rândul populației și întrebăm o sută de oameni, cum erau liber-profesioniștii înainte, aș putea spune că 90% dintre ei vor spune că n-aveam voie să fim liber profesionist. Ori eu am fost liber profesionist. Aici am să dau o scenă…

 

Chiar interesant, cum era să fiți liber profesionist…

 

Acum vreo 5-6 ani întâlnesc patru foști primari de dinainte de 1989. Ei stăteau de vorbă, am venit și eu, au continuat să vorbească, și am aruncat o vorbă. Spun: ”mă, totuși, dacă înainte de 1989 i-ați fi lăsat pe oameni să desfășoare activități, să fie liber profesioniști, ar fi fost altceva”. ”Da, așa e…” . După ce ei m-au convins că nu aveau voie înainte de 1989 cu liber profesionismul, eu le-am spus: ”Dar când vă chemau de două ori pe an, în sala asta de la Consiliul Județean, și vă luau la întrebări că nu ați autorizat destui liber profesioniști, cum era?” Atunci se uitau unul la altul: ”Da, băi, așa e, era voie domne cum să nu fie voie?”. M-a deranjat foarte mult acest aspect, în sensul că a fost dovada spălării creierelor la oameni, după 1989. Liber profesioniștii, înainte de 1989, erau liber profesioniști și, cum să vă spun, nu-ți trebuia decât o hârtie format A4, era dispoziție de impunere și, din momentul în care îți făcea hârtia aia și stabilea un impozit conform venitului pe care îl declarai, nimeni nu te întreba de nicio chitanță, de nicio factură, de nimic. Acum, dacă vrei să fii liber profesionist, trebuie să  faci o birocrație extraordinară, până la urmă o dai în bară, cu toată libertatea asta. Vedeți, ăsta este un aspect foarte serios. Am să mai fac trimitere la un lucru și mă obligați să spun că eu am o expresie: Limba română poate salva România. Dumneavoastră ați auzit de liber profesioniști, dar ați auzit în același timp, că sunt anumite profesii liberale. Oameni buni, i-am întrebat pe toți: ”Dă-mi și mie exemplu de profesie liberală.” . Au început să-mi spună tot felul de…  Nu-i adevărat, nu există nicio profesie liberală. Profesiile sunt: de inginer, de mecanic, de strungar, de medic, de avocat, de jurist, dar nu liberală. În schimb, avem liber profesioniști, adică e vorba de persoana care desfășoară activitatea într-un cadru  foarte liber. Ori, aruncând vorbele (că asta a fost aruncată cu multă intenție), domne, asta e profesie liberală, urmați drumul liberalilor. Urmez drumul liberalilor la ce? Ca să-ți închidă toate porțile de conviețuire.

 

Înțeleg ce spuneți, dar, cel puțin în teorie, liberalismul e calea spre capitalism, spre formula asta mai amplă, care presupune o dezvoltare maximală a societății umane, adică, cea diferită, de cea despre care am vorbit până acum. De socialism, de pildă. Și aș vrea să fiți mai concis că, practic, nu înțeleg ce vreți să spuneți.

 

Libertatea care este mimată în societatea capitalistă, este de fapt o formă de îngrădire a drepturilor și libertăților cetățenilor. Aici avem de-a face numai cu vorbe. Și am să vă explic și de ce.

 

Vă rog, ca pentru milițieni…

 

Păi, ia spuneți-mi și mie, un om sărac se poate bucura de vreun drept sau de vreo libertate? Eu spun clar că nu. În momentul în care ești sărac, nu.

 

Are libertatea de a fi sărac.

 

Da. Și mai are încă o libertate. Eu, de fiecare dată când pun această întrebare, mi se spune: ”Da, uite, că acuma suntem liberi să plecăm în lumea largă”. Întrebarea pe care o pun eu, după această expresie: ”Bun, ai libertatea- și românii au avut libertatea după 1989, să plece în toată lumea. Dar, de ce au plecat? S-au dus cumva în concediu? S-au dus, cumva, să se plimbe? Sau au plecat de foame din România? Au plecat să facă cele mai …”

 

De foame, n-aș zice. Dar aș zice de nevoie.

 

Nevoia are la baza fapta.

 

Conform piramidei lui Maslow, sigur. La baza acestei piramide sunt nevoile primare. Foamea.

 

Eu, înainte de 1989, în 1981, am trecut pe lângă Biroul de Turism al Tineretului. Am văzut în geam un afiș. Am intrat și am completat o hârtie cu câteva cuvinte în care am solicitat să mi se aprobe să merg la Paris și Roma, 10 zile la Paris și 10 zile la Roma sau în altă parte. Mi-au aprobat 10 zile la Paris și 10 zile la Roma. Și am fost la Paris și Roma. Sunt două lucruri de spus aici. În primul rând, că am fost, am plătit o sumă infimă, adică atunci am plătit o sumă de 6400 lei, în condițiile în care salariul minim pe economie era de 1701 lei. Păi, să stai 20 de zile la Paris și la Roma, cu avion, cu tot ce îți trebuia, și să plătești, poftim, trei salarii si jumătate minime pe economie, pentru că eu lucram în întreprinderea…în care lucram, lucram în acord global și luam în medie…salariul meu era de 7000-8000 lei pe lună, este extraordinar. Acum, mai poți să faci așa ceva?

 

Adică să mergi dintr-un salariu 20 de zile în Ocident? Nu. Răspunsul e nu. Doar dacă lucrezi la stat și ai funcție de răspundere.

 

Și mai mult decât atât. Ce-am văzut atunci la Paris, în special…

 

Da, asta m-ar interesa cel mai mult…

 

… a fost oripilant pentru mine. De ce? În momentul în care am coborât din avion, ghidul care ne-a așteptat, n-a zis nici ”Bonjour”, nici ”Bienvenue”. A zis: Atenție la buzunare, se fură.” și, după aceea, a început să ne explice. Zice: ”Aici sunt hoți foarte bine pregătiți. Ei știu că voi nu aveți bani, dar au nevoie de pașapoartele voastre.” Păi, în 1981, nu era niciun român la Paris. Și când îi aud acum pe francezi, că fură românii, că românii sunt hoți, eu… . Asta este una.  A doua. Când am văzut zeci și sute de oameni care dormeau nespălați în stațiile de metrou, nu mi-a venit să cred. Când am văzut oameni, care dormeau prin boscheți în parcuri, nu mi-a venit să cred. Era pentru prim dată când vedeam lucrul asta. Dar, e o întrebare care mă frământă. Acum merg foarte mulți prin toată lumea. Dacă niciunul nu vede lucrurile astea de jos…

 

Vă asigur că văd…

 

Dar nu îi aud pe oameni spunând: ”Măi, oameni buni, stați puțin.  Nu vă mai uitați la Turnul Effel,  uitați-vă și jos, că e foarte ușor să te poți împiedica să ajungi acolo.”

 

Logica acestor oameni pe care dumneavoastră îi credeți orbi, nu este aceasta. Ei văd, simt, simt al dracului de rău starea de așa-zis ”bine” din țările unde sunt, dar sunt într-o competiție și ei cu, cei de-acasă, vor să câștige bani, prin orice cale, ca să vină să-și facă o casă în satul lui, în orașul lui…

 

Cu asta sunt de acord. Casa lui, mai binele lui. Prooblema este că Statul Român, prin ultimii conducători, nu i-a ajutat cu nimic. Nici să plece, nici să se întoarcă, ci a profitat de banii pe care omul i-a vărsat … Conducătorii post-decembriști au avut și au o atitudine extrem de dușmănoasă la adresa poporului român și a României.

 

Asta e o afirmație cam gravă, pe care vă rog să o explicați. Nu că n-aș fi de acord cu dumneavoastră.

 

Am să vă dau două-trei exemple. A fost 1989. De acord, a fost o revoluție. Au murit niște oameni la Revoluție. Ce s-a întâmplat după 1989? Eu, cel puțin, eu să fi fost, aș fi pus justiția să ancheteze crimele din 1989. Mi s-a repetat continuu, că au fost securiștii, că au fost comuniștii, că au fost… Domne’, arestează-i, condamnă-i, pentru că oamenii ăia au omorât niște români. Nu s-a întâmplat așa ceva. Dacă ne punem întrebarea la modul serios, de ce nu s-a întâmplat așa ceva, nu s-a întâmplat pentru că, dacă justiția și-ar fi făcut datoria, așa cum nu și-a făcut-o și nu și-o face nici astăzi, ar fi trebuit să-i aresteze și să-i condamne pe mulți la moarte, chiar pe cei care erau la conducerea Statului, care au preluat conducerea Statului, după 1989. O să vă dau o atitudine criminală a conducătorilor noștri. Desproprietărirea  românilor. S-a întâmplat împroprietărirea și după aceea, românilor le-au fost luate toate proprietățile, le-au fost luate toate bogățiile țării. Ca să ne înțelegem. Ni s-a spus tot timpul că Statul este prost administrator. Domne’, o fi prost administratorul, dar nu Statul. Când vorbim de proprietate, Statul e proprietar. Nu e administrator. Administratorul este o persoană fizică sau juridică, care trebuie să fie responsabilă de managementul, administrarea incompetentă sau frauduloasă.   S-a întâmplat așa ceva după 1989? Doi, dacă luăm alt exemplu, avem documente din astea, post decembriste, ca să ne înțelegem bine, în care 3907 intreprinderi, care au disapărut de pe fața pământului, erau extrem de profitabile. Dacă erau extrem de profitabile, în 1994, la 31 decembrie, dupa 5 ani de management incompetent și fraudulos, cum era înainte? Dacă noi am plătit datorii de nu știu câte miliarde, , asta înseamnă că am avut profit. Și așa mai departe.

 

România e singura țară din lume care și-a plătit vreodată integral datoriile fașă de bănci, de la nașterea lui Isus, încoace…

 

Fără discuții.

 

De la Iisus Christos încoace, nu se cunoaște un exemplu de țară, de teritoriu, de regiune care să-și fi plătit datoriile integral față de bănci, vorbim.

 

Asta spun.

 

Ar merita țara este un tratament mai favorabil din partea băncilor.

 

Era nevoie de mimarea împroprietăririi, pentru că dacă – o să vă iau exemplu CAP-urile, desfințarea lor și împroprietărirea românilor. Ni se spunea tot timpul că românului i-a plăcut întotdeauna să fie proprietar. Păi, s-a desfințat CAP-ul, i-ai dat pământ cetățeanului, dar de ce ai distrus Întreprinderea de tractoare și mașini agricole? De ce-ai distrus întreprinderile de îngrășăminte, de ce ai distrus Institutele de cercetare din domeniul agriculturii și așa mai departe? Păi, l-a lăsat pe om cu mâinile legate. I-a dat pământul, cu mâinile legate? Ce mai poate să facă? E, au venit unii d-afară și au cumpărat aproape cinci milioane de hectare teren arabil, cel mai mult teren arabil l-au luat străinii. Am să mai spun încă un lucru. Toată privatizarea făcută după 1989 a fost ilegală. Astăzi, dacă poporul român s-ar mobiliza, ar putea să rezolve problemele conform legilor în vigoare. Și-am să vă explic de ce.

 

Adică, și-ar cere drepturile.

 

V-am spus, atunci când vorbeam de proprietate și de Stat, trebuie să înțelegem foarte bine și tot așa, în sensul corect al limbii române, că proprietar pe tot ce este al Statului, este poporul român. Privatizarea, vânzarea unei proprietăți nu o face administratorul, o face proprietarul. Păi, ce s-a întâmplat după 1989?  Au venit unii neaveniți total în funcții de conducere ale unor instituții, unități și autorități și ei au vândut. Păi, ei erau administratorii. Guvernul României. Legea de funcționare a  Guvernului României spune așa: administrează, administrator. Nu spune niciodată că e proprietar Guvernul și nici nu poate fi. De ce n-a fost întrebat poporul român dacă e de acord cu privatizarea? Mai ales, dacă avem în vedere faptul că a fost întrebat tot felul de prostii. Pentru că le-a fost teamă că românii își iubesc țara, și așa este și nu sunt de acord ca ei să fie desproprietăriți. Dar, s-a întâmplat. S-a încălcat Constituția României. Astăzi, avem art. 136 alin. 3 din Constituție care spune că bogățiile solului, subsolului, apelor teritoriale, apelor cu potențial energetic șamd sunt în proprietatea Statului, în proprietatea publică a Statului. Și la aliniatul următor, spune tot foarte clar că proprietatea publică a Statului nu se înstrăinează. Ce s-a intâmplat cu bogățiile noastre? S-au înstrăinat și am fost desproprietăriți. Am vorbit mai înainte de cele aproape cele 5 000 000 ha de pământ vândut străinilor.

 

Stați puțin. Dar asta ne lasă o șansă. Și nu mă îndoiesc, la un moment dat, aștia văzând că au fost păcaliți, ăștia care conduc sau vor conduce Romnia, mai au o singură șansă. Să naționalizeze tot.

 

Știți, în PSR am mai mulți membri care vorbesc de naționalizare. Dar, eu le spun mereu că nu. De ce? Dintr-un motiv foarte simplu. Măi, nu trebuie să naționalizăm. Trebuie să ne reluăm proprietățile inapoi,, pentru că noi am fost proprietari. Noi nu naționalizăm proprietățile noastre. A fost o lege care a fost încălcată, mai multe care au fost încălcate. Aici este vorba de furt. Dacă ar fi să atribuim, tot așa, niște calități celor…

 

Niște impostori. Adică niște impostori au acționat în numele proprietarilor Statului Român și fără acordul proprietarilor, le-au vândut proprietatea.

 

Fără nicio discuție. Și, dacă tot ați venit cu impostorii, eu mai spun că România mai poate fi salvată, doar atunci când vom scăpa de cei 4, 5 ”I”. Bine, când spun asta, toți se gândesc…

 

 

Să ne gândim cu toții cine sunt cei aștia ”I” ?

 

Puteți să dați exemple…

 

Putem să dăm și din județul Vâlcea, dar ne vom feri, totuși.

 

Eu am să spun așa pe scurt, când vom scăpa de Incompetenți, de Iresponsabili, de Impostori, de Ipoocriți și de Infractori din funcțiile de conducere ale Statului. De la nivel central, cât și local, de la nivel regional, șamd. E, dacă vom scăpa de acești ”I”, atunci, cu siguranță, noi ne putea îndrepta foarte ușor.

 

Domnule Rotaru, ca să fie foarte clar pentru cititorii dumneavoastră, a fost Revoluție în 1989 sau a fost lovitură de stat?

 

Avem toate datele și lucrurile sunt foarte clare. A fost lovitură de stat dată de puteri străine, prin intermediul și cu ajutorul trădătorilor de țară. Am aici două elemente, care mă oripilează, de fiecare dată, când mă gândesc. Am să vă reamintesc că în data de 16 decembrie, când a izbucnit așa-zisa revoluție la Timișoara. Eu nu-i înțeleg pe români, dar când spun  români, nu mă refer la bază. Mă refer la ăștia care ne conduc  destinele și ni le-au condus. Cine a fost? Laslo Tokes, un maghiar. Dar cine era maghiarul ăsta? Era preot. Dar, de ce a protestat el? Pentru că  a fost mutat dintr-o parohie în altă parohie. Bine-bine, dar ce treabă avea Partidul Comunist Român, care nu avea nicio legatură cu biserica? Că așa se spune toată ziua. Partidul l-a mutat? Nu! Este foarte adevarat că el a ieșit să protesteze. Cei din clica lui i s-au alăturat și după aceea, românii de bună-credință dar fără să-și dea seama ce fac, s-au alăturat unuia dintre cei mai mari dușmani ai poporului român. Pentru că el s-a manifestat ca dușman și înainte de 1989, dar și după. A tratat lucrurile pe față.

 

Înțeleg, dar, atunci, românii s-au raliat luptei unui preot reformat,  Laslo Tokes, care își cerea niște drepturi.

 

Care  erau acela? Ce treabă avea Partidul Comunist cu drepturile lui?

 

Nu avea! Românii au simpatizat cu ideea de revoltă împotriva unui sistem care le răpise din drepturi.

 

Nu, a fost foarte bine jucat rolul. Românii au fost induși în eroare. Și cu asta au rezolvat. Am să vă iau încă un exemplu.

 

Nu, nu sunt de părerea dumneavoastra!  Românii de bună credință s-au revoltat pentru că nu aveau drepturi: dreptul de a călători, de a mânca, nu aveau televiziune. Ei nu mai aveau bucuria de a trăi. Sistemul apăsa prea tare pe grumazul românului. Problema este că solidarizându-se cu Tokes și făcând o amplă mișcare socială au declanșat opoziția din postura de care vorbim, care le-au confiscat revoluția. Le-au confiscat bunele sentimente. Și-au restaurat propria camarila, așa cum bine stiți, până în ziua de astăzi.

 

Care este simbolul revoluției? Gaura în drapel. A fost întrebat un general, recent, la Râmnicu Vâlcea, despre gaura din drapel și spunea ca a fost un mod de a-l lua de la Budapesta, că în vară fusese găurit drapelul României. De ce a fost găurit drapelul? Ca să elimine stema Republicii Socialiste România. Vreau să vă spun următorul lucru. Cel mai terfelit, jucat în picioare, ars și așa mai departe drapel al lumii este drapelul Statelor Unite. Dar, peste tot are loc acest lucru în afara Statelor Unite, nu în Statele Unite.

 

În Statele Unite e motiv de deportare și de retragere a naționalității americane.

 

Fără discuție. Oameni buni, gaura în drapel este simbolul revoluției? Gaura în drapelul național al unui stat înseamnă un atentat pe față la independența, la suveranitatea,  la integritatea și la unitatea statului respectiv. Acesta este simbolul drapelului revoluției.

 

De acord! În gaura respectivă erau desenate toate bogățiile țării.

 

Acesta este al doilea lucru. Deci, în primul rând, ni s-a spus foarte clar prin acest simbol, că este un atac la independența, suveranitatea, integritatea și la unitatea statului român și ni s-a mai spus încă ceva. Că toate bogățiile acelea care erau pe stema Republicii Socialiste România nu trebuie să mai fie ale noastre, ale poporului român. Întrebare: cum poți să ai un președinte, un prim-ministru, un ministru sau nu știu ce altă demnitate care să defileze sub un drapel cu gaură? Ori am văzut asta și acum un an, și acum doi ani. Gândiți-vă la manifestațiile din Piața Victoriei, de la Ion Iliescu, venind până acuma cu Iohannis, și cu PSD-ul.

 

Să zicem că ei nu se solidarizează cu purtatorul de drapel și că nu asta e esența prezenței lui, probabil și să îi luăm apărarea.

 

Mie mi se pare că un șef de stat nu ar trebui să mai stea nici cinci secunde în scaunul acela de președinte al țării, în condițiile în care admite un atac pe față, la adresa statului român.

 

Domnul Rotaru, ca să punem lucrurile la punct. Statul român nu mai există de mult. și, mă iertați, e inutilă revolta președintelui împotriva unuia care defilează cu steagul fără bogații. Că nu mai avem stat.

 

Sunt total de acord.

 

Au exportat statul, l-au prăpădit. Și-au bătut joc de orice sistem care apără statul. Nu exista anticorpi pentru furtul din avuția națională. Vedeți pădurile care, în momentul în care vorbim, sunt rase și exportate.

…și presedintele României spune foarte clar că trebuie sa exportăm lemn.

 

…și aceea este furt de la mine și de la dumneavoastra.  Faptul că noi suntem săraci și ăstia ne fura bogățiile, în loc sa impartă plusvaloarea din vânzări întregii națiuni, mi se pare că e un furt pe față, pe care îl știm. și uitați-vă ce popor vegetal, amorf avem că nimeni nu iese în față să spună: stop, de mâine nu mai exportați niciun cap de lemn! Sau, dacă exportați dați-ne banii, că pădurile alea sunt ale poporului. și poporul suntem noi.

 

Eu vreau să mai spun încă ceva. Că, din punctul meu de vedere după 1989, personal nu aș fi dat niciun metru pătrat de pădure. Nu aș fi împroprietărit pe nimeni cu niciun metru pătrat de pădure. Și am să vă explic de ce. Pădurea este cel mai puternic generator de sănătate al poporului. Pădurea nu este a mea. Oxigenul pe care-l produce pădurea este de la Dumnezeu și toata sănătatea aceea o dă tuturor. Nu numai unuia. Al doilea aspect este că eu m-am născut  în varful dealului, la marginea pădurii. și știu foarte bine ce-i aia pădure. Toata pădurea era a lor, mergeau animalele și le creșteau peste tot, acum țăranii noștri, care sunt propietari de pădure, nu mai unde să pască o vacă, numai au unde să pască o oaie, nu mai au lemne pentru foc. De ce? Pentru că are și el o jumătate de hectar sau un hectar de pădure la doi kilometri, la cinci kilometri,  la șapte kilometri ori să mergi cu animalul până acolo nu se poate. Al doilea aspect într-o zonă, într-o jumatate de hectar sau într-un hectar de pădure au un anumit tip de vegetație deci spre deosebire de ce era înainte de 1989 când se pleca cu animalul peca în toată pădurea aici avea iarbă, în partea cealalto avea frunză, în partea cealaltă avea lemne și așa mai departe și atunci măi,  haideți să fim mai raționali. Mi-ați spus puțin mai înainte că regimul de înainte deinainte de 1989 ne luase mult din libertăți.

 

Din unele libertăți.

 

Este foarte adevărat că a fost o perioadă mai strânsă pentru că și-au propus să plătească datoriile. De ce? Orice om sănătos la cap atunci când face un împrumut face tot cei stă în putință ca să și plătească, pentru că nimeni nu-ți dă bani așa îți dă cu camătă, știți că ce mai mari cămătari sunt băncile astea la nivel mondial.

 

… știu , dar Nicolae Ceaușescu a murit cu iluzia că a plătii împrumuturi a fost un fapt bun.

 

A fost foarte bun.

 

Dar….

Numai puțin, să știți că noi nu am duso rău în perioada aia pentru că am plătit datoria, am duso rău, și mă surprinde că nu văd pe niciunde oameni care să analizeze, au trecut 30 de ani, pentru că cei care au dat lovitura de stat nu au căzut din cer, cei care au dat lovitura de stat, trădătorii erau aici. Ce făceau trădătorii?

 

Mai mult decât atât erau oameni ai sistemului.

 

Erau implicați în sistem.

 

Ai sistemului socialist.

 

Erau implicați acolo.

 

Avuseseră demnități de stat și de partid…

 

Avuseseră și aveau….

 

Cum adică, erau șefi de armată, erau prim-secretari, președinți de consilii județene….

 

Am să vă dau un exempu să spunem că nu era căldură, bun…  poate că nu era … eu am avut întotdeauna căldură înainte de 1989. Acum,  ce s-a întâmplat tot înainte de 1989, ferestrele mele care aveau giurguvelele din lemn se uscaseră și era distanță, avea pe unde să intre frigul de afară, dar, totuși, nu era așa de frig. Întrebare, cum de la ăla era frig, iar la mine nu era frig. Răspunsul este foarte simplu, la mine nu era frig, pentru că individul ăla, care închidea robinetele stătea cu siguranță în anturajul lor, ca să zic așa, ca să nu îi zic cartier, dar era, el nu închidea robinetul la el, închidea la alții asta-i una. În 1997, eram la „Zimbru”, la o bere, eram vreo 7-8 inși și la un moment dat, era șapte seara…

 

1987..?

 

Nu, 1997… era un individ, îmi pare rău că nu iam reținut numele, zice, hă, hă, ora șapre seara, acuma trăgeam de heblu șă băgam tot curentul în pământ… stingeam lumina… păi, atunci am aflat că înainte de 1989 el a lucrat la RENEL și, cum măi…

 

Era stingător de lumină…

 

Și zic, păi, aveai curent și ….da ….. păi, da, de ce băgai energia în pământ? Dacă așa era ordin de la partid și atunci am zis “măi… dar șeful tău de secție știa lucrul ăsta?” …da…” dar tu l-ai cunoscut pe securistul care răspundea de ” …da “știa și el”da. Afirmația mea a fost, după aceea, următoarea: e clar tu ești prostul proștilor, nu ai ce comenta, pentru că tu nu realizezi ce crime ai făcut.. dar să știți, că, aia, nu erau proști ăia, ăia erau trădători, măi și asta s-a întâmplat aici în Râmnicu Vâlcea.

 

Dacă ziceți asta…

 

Vă mai dau un exemplu tot de aici din Râmnicu Vâlcea …

 

De trădători mari aș vrea….

 

Poate vă amintiți … poate vă amintiți faptul că în Râmnicu Vâlcea, câteodată, auzeam că a rămas tirul cu carne de pui în pană și l-au descărcat nu știu unde ei… Știți care era adevărul? Nu rămânea în pană, dar trebuia să nu vină tirul cu carne să se creeze cerere pe piață și după aceea trebuiau să vină 2-3 tiruri…

 

Masa critică de revoltați…

 

Și al doilea aspect, am pe cineva care a terminat liceul economic în 1988 și a mers merceolog la alimentară. Atunci erau adunările generale cu oamenii muncii de două ori pe an și el se ridică… tovarășul director avem toate depozitele arhipline cu alimente de ce nu le băgăm în magazine …răspunsul directorului de atunci … tu să taci din gură, asta nu este treaba ta.. Hopa, ce vorbești mă? Iar în iarna lui 1990, culmea, am avut de toate, din plin. De ce? Pentru că toate depozitele erau pline, vedeți ce bine ar fi dacă am face puțină istorie…

 

Eu înțeleg ce spuneți, dar atunci, în planurile de răsturnare a regimului Ceaușescu, a existat strangularea asta sistematică a nevoilor individuale și implementarea unei nemulțumiri generale, care să facă posibilă schimbarea .

 

Uite, o să mai dau un exemplu, m-am uitat în iarna asta la un post de televiziune de aici, din Râmnicu Vâlcea și am văzut pe toți invitații și pe reporter, pe toți cu paltoanele pe ei, păi ce se întâmplă?, de ce veniți cu paltoanele la emisiune?

 

Le tăiase ăla căldura…

 

Mă, dar voi ce… sunteți în comunism, acuma?..adică, ca să vedeți cât de lipsiți de profunzime suntem de foarte multe ori.

Domnul Rotaru, o să facem o pauză, dar inainte de a face pauza, lăsați-mă să vă spun că noi doi, totuși, poate și Cătălin, care ne filmează, ne-am născut în comunism și ne-am trăit mai bine de jumătate din viață, în acel sistem. Noi suntem în măsură foarte mare de a compara ce-am trăit, cu ce trăim astăzi, de a balansa golurile, plusurile și minusurile celor două sisteme. În contextul acela, socialismul a fost bun pentru fiecare din noi, ne-a dat tuturor o șansă, să mergem la școală, de a merge la facultate, să mergem să ne găsim un loc muncă, să avem o casă, chiar și o mașină, mai greu, dar, chiar și o mașină, sistemul ne-a dat înapoi destul de multe potrivit piramidei lui Maslow. Problema cea mai mare a fost că sistemul a fost strangulat în ultimii ani, ani ce au corspuns bătrâneții lui Nicolae Ceaușescu, de către impostorii, trădătorii, netoții, impotenții de la baza sistemului piramidal al Partidului Comunist Român. Iar eu nu fac apologia sistemului socialist, cred că ajunsese la final.

 

Da, dar, culmea e că aici este partea proastă că noi, românii, eu nu, dar în general am trecut și i-am luat în brațe pe acești impostori, pe acești dușmani ai noștri și-i gratulăm timp de 30 de ani….

 

Vă înșelați…

 

…în loc să fim … păi, da, dar…

 

Nu-i ia nimeni în calcul …

 

 

Ei …

 

Sută la sută din oamenii care vă văd la televizor și ascultă discuția noastră, sută la sută, sunt de acord cu dumneavoastră. A …mulți dintre ei încearcă acum să spună că sistemul, sistemul acela a fost unul, ce a putut fi înlocuit, cu ceva ce speram noi să fie unul mai bun, dar sunt și dintre aceștia, sunt profitorii noului sistem, care s-au îmbogățit prin furt, prin camătă, prin nenorociri …

 

Da, hoții au dreptul să spună lucrul ăsta. Aș vrea să vă mai spun ceva …

 

 

În realitate, cele două sisteme nu conferă individului aceleași drepturi. Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu? Răspunsul meu este: în unele privințe mult mai bun, în altele, care contează poate mai puțin, pentru viața individului: dreptul de a călătorii, drepul de a fi bogat, dreptul … poate nu, pentru că astăzi nu mai aveți drepturile minimale…

 

Dați-mi voie să fac o precizare aici, da, într-adevăr, pe timpul lui Ceaușescu drepturile hoților erau limitate extrem de mult, în timp ce astăzi hoții sunt la putere.

 

Da, din păcate.

 

Ei, hoții, sunt cei care, după 1989 și trădătorii de țară, sunt cei care au strigat și strigă în gura mare, că nu au drepturi, că noi atunci nu am avut drepturi… cetățeanul de rând, în schimb, avea drepturi, aș putea spune, nelimitate, inclusiv pentru circulație. Vă spuneam puțin mai înainte cetățean de rând, eu …

 

Da, eu zic că ați fost un privilegiat, alții…

 

Nu, n-am fost un privilegiat, n-am avut nici o funcție, înainte de 1989…

 

Privilegiat penreu că aveați banii cu care să călătoriți.

 

Da, dar era vorba de 6000 mii, nu era vorba de…

 

6000 mii erau șase salarii, domnule Rotaru.

 

Nu, erau, trei salarii.

 

Sau trei salarii, patru, cinci salarii…

 

Când am ajuns la Paris și am văzut că o înghețată costă 10 franci…

 

Nu, e ok ce spuneți, erați un privilegiat, ca și mine, care am călătorit o lună jumătate în Algeria, cand eram în clasa a XI-a, mă scuzați și nu cu  suma pe care ați plătit-o dumneavoastră, ci cu 900 lei, adică…privilegiu pe care îl aveau uteciștii pe vremea aia…

 

Sunt mulți care spun că nu aveau libertatea să plece în străinătate pe vremea aia și și au făcut doctoratele în străinătate.

 

Dar sunt mulți cei care nu au avut șansa noastră și și lor trebuie să le dăm dreptul, alta e problema, că  suntem astăzi în capitalism în 2020 și observăm că baza e nemulțumită, în foarte multe țări ale lumii, din America, până în China. Că modelul semi-socialist, social, haideți, să nu îi zic socialist de organizare a societății din Suedia, Danemarca, Norvegia este cel mai bun model. Prin urmare, eu vă întreb azi: socialism sau capitalism?

 

Socialism , fără discuție. Socialism înseamnă următorul lucru. Ca fiecare cetățean să se bucure de aceleași drepturi. Fiecare cetățean să se bucure de roadele muncii lui. Fiecare cetațean să-și asigure veniturile în funcție de cantitatea, calitatea și importanța socială  a muncii depuse și nu prin furt. Fiecare cetățean să aibă dreptul la educație de calitate și gratuită, în țara lui. Fiecare cetățean să se bucure de asistență medicală de calitate și gratuită.

 

În țara lui.

 

În țara lui. Și, fiecare cetățean, să aibă dreptul la un loc de muncă în domeniul în care este pregătit. Fiecare cetațean să aibă dreptul la o locuință decentă pentru a putea să aibă o viață liniștită. Acestea sunt drepturi care erau asigurate în socialism și sunt asigurate în socialism.

 

Și câte din drepturile acestea le mai au românii, astăzi?

 

Nu mai au niciun drept…

 

Domnule Rotaru, în aceasta a doua parte a discuției noastre despre beneficiile socialismului sau ale capitalismului, v-aș invita să răspundeți pe scurt unei serii de întrebări, pe care eu n-o voi mai comenta. Haideți, să vorbim puțin despre ce înseamnă pentru dumneavoastră  descentralizarea asta, pe care am trăit-o în ultimii ani.

 

Auzim în fiecare zi de descentralizare. Aș putea spune că nu am discutat cu niciun om politic de acest subiect și el sa nu fie de acord cu descentralizarea. Până la un punct, eu însumi, sunt de acord cu descentralizarea. Dar, sunt oripilat să constat că, de fiecare dată când e vorba de o problemă importantă pentru țară, îi aud pe aceiași oameni politici, că nu se poate, pentru că nu vrea Bruxelles-ul. Nu vrea Uniunea Europeană. Întrebare: ce înseamna descentralizare, în mintea lor? Adică, în țară să fie descentralizat totul, dar să trăim într-o Uniune Europeana,  în care este vorba de un centralism draconic.

 

Super centralizare. Control absolut.

 

Fără discuție. Acum, o luăm invers. Eu spun urmatorul lucru. Este greșit modul, cum se pune problema, vis a vis de descentralizare. E adevărat, că primarii vor descentralizare. E adevărat, că nu mai știu cine vrea descentralizare. De ce? Pentru că el vrea să primească banii de la guvern, dar, după aceea, să nu îl întrebe nimeni ce a facut cu ei. Este vorba, dacă vreți, despre o formă de hoție, la nivel național. Altfel spus, avem nevoie de un anumit mod de centralism în România. Ce fel de mod de centralism? Avem lucrări mari de făcut. Avem proiecte naționale. Și atunci, trebuie ca aceste lucruri să fie gândite la nivel național și apoi transmise mai departe și fiecare să se ocupe de partea lui de activitate.

 

Așa ar trebui. Că am văzut regimuri politice, după 1990, care nu au avut niciun proiect de țară.

 

În situația asta suntem.

 

Nici acum nu avem un proiect de țară, pe care sa-l știm și pentru care să lucrăm.

 

În plus, mă obligați să fac trimitere peste ani. Este vorba despre descentralizarea de dinainte de anul 1989. Puteți să spuneți: cum adică descentralizare? Da, dar există chiar și o lege a descentralizării și poate fi studiată. Atunci se spunea foarte clar, că trebuie sa reusesti să te autofinanțezi. Și dacă poți să te autofinanțezi, atunci ți se dă posibilitatea să te și autoconduci. Adică, dacă reusești să te autoorganizezi, să te autofinanțezi, tu dispui de banii pe care i-ai produs tu.  Toată țara asta strânge banii undeva și apoi ei sunt aruncați, cum sunt aruncați în zilele noastre. Și autoritățile locale, județene, dispun, fără nicio grijă, de banii respectivi. Deci, înainte de a fi descentralizare, trebuie să avem autoconducere, să avem un management performant, la nivelul fiecărei localități.

 

Și la nivelul individului, aș zice eu. Pentru că oamenii au ajuns să nu își mai poată conduce viața, în mod coerent și sănătos.

 

Mă impingeți intr-o altă direcție cu descentralizarea. Cand vorbim de stat trebuie sa avem in vedere ca statul trebuie sa functioneze ca un organism viu. Organismul viu, la nivelul statului, trebuie sa aiba cap, trebuie sa aiba trup, trebuie sa aiba maini si picioare. Si centralismul, deci toate comenzile trebuie sa plece de la cap.Nu trebuie lasate mainile sa lucreze cum vor ele daca nu primesc comanda de la creier. Dar mergem mai departe. După 1989 am vazut că a fost extrem de blamată economia planificată. Și, atunci, se pune intrebarea: economie planificată sau economie de piață? Pai, eu spun că din nou este o problema falsă. Din punctul meu de vedere, daca cineva pune semnul egal între economia planificatî și economia gandită de comuniști, atunci eu spun că acei comuniști au fost geniali. Omul si cand pleaca de acasă isi face un plan. Merg in piata, trec pe la magazinul nu stiu care.

 

Isi face un plan.

 

Isi face un plan. Noi spunem azi că economia planificată nu trebuie să existe.Păi, dacă avem autoritați ale statului la nivel național, autoritățile respective și la nivel național și la nivel local și regional, trebuie să raspundă la câteva întrebări. Care sunt problemele cetățeanului de rând și cum le rezolvam ca să satisfacem aceste necesități? Și, după ce mi-am pus întrebările astea, este clar că trebuie să ne facem un plan de acțiune. Economie de piață. Economia planificată nu se bate cap în cap cu economia de piață. Economia de piață a existat și înainte de 1989. Este vorba de cerere și ofertă. Dar intervenea statul și spunea: nu practicați nu stiu ce prețuri; stiloul asta îl vindeți cu 10 lei. Păi, aveau dreptate. Și am să vă spun de ce. Autoritatea statului este subordonată interesului cetățeanului. Și autoritatea statului nu trebuie să urmarească să obțină un profit financiar nelimitat, luând de la cetățean. El are un singur obiectiv major: satisfacerea nevoilor cetățeanului.

 

Adica un echilibru, la nivel national. Si astazi a dispărut.

 

Fără discuție. Și aici vorbim de profit. Deci, întreprinderea de stat nu e profitabilă. Dar când eu îi întreb pe repectivii ce este acela profit în concepția lor  nu știu nimic. Nu poți să faci o comparație între o întreprindere de stat și o întreprindere cu capital privat din punct de vedere al profitabilității. De ce? Întreprinderea cu capital privat sau întreprinzătorul nu are decât o singură formă de profit, profitul financiar. Deci, eu iau din nou și produc aceste stilouri și trebuie să fac tot ce îmi stă în putință să îl vând cu un preț cât mai mare că să obțin un profit cât mai mare. Asta este interesul capitalului privat. Când vorbim de o întreprindere de stat nu este așa. Nu ai voie tu, ca stat, să practici prețuri aberante. Trebuie ca prețul tău să îți creeze posibilitatea să te dezvolți în continuare, nu neapărat să obții un profit foarte mare.

OK.

Dar, aici e vorba de altceva. Este vorba de un alt profit, profitul social. În momentul în care eu am asigurat întregii populații câte un stilou, când ei au o viață mai bună, pot să trăiască mai bine de la o zi la altă, acela este profit. Au serviciu, au de toate. Asta e diferența.

Nu se chinuiesc. Astăzi, unii nu mai știu ce să facă cu banii, iar alții se chinuiesc și de aceea pleacă și acceptă sclavajul modern.

Cei cu bani nu știu dacă putem să spunem că sunt 5-6%. Sunt mult mai puțini.

Eu cred că sunt în jur de 10%, mai mult decât credeți dumneavoastră, pentru că multe din averi nu sunt la vedere, iar de furat, s-a furat și se fură copios.

 Hai, să zicem ,că sunt 10% ,dar ce facem cu cei care sunt 40-50% ,care nu mai au cu ce trăi? Nimeni nu se mai gândește la ei. Pentru că oameni aceștia, care sunt săraci, chiar dacă vorbesc, nu sunt auziți de nimeni.

Îi aude partidul dumneavoastră și în măsura în care puteți, le și reprezentați interesele. Însă, trebuie să vă spun ce cred eu despre problema această, într-o singură frază. România socialistă a fost un sistem perfect funcțional. Care, în anumite momente, amenința, datorită performanței unor domenii, întreprinderi capitaliste de mare prestigiu, din unele țări ultra-dezvoltate.

 

În foarte multe domenii.

Chiar și în domeniul securității, unde fosta securitate era în primele cinci  organizații de Intelligence.

 

Aici am o reținere și am să va explic de ce. În strategia aceasta a marilor puteri, ei au învățat foarte bine că atunci când vrei că să ocupi pe cineva sau ceva, trebuie să lauzi sistemul de securitate, de așa natură, încât omul lăudat să devină mai permisiv. Și eu cred că în anii 80, laudele au fost foarte mari la adresa sistemului de securitate, tocmai pentru că trebuia să fie cât mai ușor de infiltrat.

 

Promotorul acestei mișcări din partea americană a fost cel care avea să devină președintele Statelor Unite, George Bush, care avea contacte la nivel de Intelligence cu securitatea română, cu Ceaușescu, însuși. Și care atunci în momentele acelea făcea transferul în ceea ce urmă să se întâmple. Și atunci, vă întreb, dacă sistemul socialist din România socialistă a fost un sistem performant, stabil, care dădea siguranță cetățeanului, ce am pus în loc după 1989?

 

După 1989 am pus în loc, în funcții de conducere, trădători de țară și oameni care nu se mai satură.

 

Haideți, să ocolim sintagma asta de trădători de țară. Problema era: am pus oare un sistem sau noi operăm acum ca o nava într-un ocean, fără cârmă, în derivă?

 

România nu mai contează și România nu mai este condusă de români. Eu am o vorba. Înainte de 1989 s-au făcut și greșeli.

 

Nu cred asta. Această temă pe care o aud la toate televiziunile este una falsă. România a fost condusă de români. De românii aceia incapabili, trădători de țară, cum ziceți dumneavoastră, dar de românii non valoroși. De lichele, de ariviști, fără scrupule. Care nu au viziune. Care nu au dragoste de popor. Care mor, fără a fi trăit.

 

Ziceți după 1989?

 

După 1989.

 

Eu va spun așa. Înainte s-au mai făcut greșeli. După 1989 nu s-a mai greșit deloc. Cine mă aude, rămâne oripilat. Cum nu s-a greșit? Că sunt o grămadă de greșeli.

 

Cum, adică, eu va spun că noi nu am făcut aproape nimic bine, pentru un sistem românesc, echilibrat și performant.  

Iar eu va spun așa. Nu s-a greșit deloc, pentru că trebuie să privim lucrurile din punctul de vedere al acelora, care au stabilit politica din România și a celui care are grijă că totul să se facă așa cum trebuie, pentru a se îndeplini planul pe care îl au ei cu românii.

Ar fi bine să fie așa cum ziceți ddumneavoastră. Ceea ce s-a întâmplat, în realitate, este că serviciile secrete ale unor națiuni dominante, în plan mondial, francezi, germani, americani, ruși, chinezi și altele s-au călcat pe picioare și s-au încurcat reciproc, până când în România n-a mai putut fi implementat niciun sistem coerent, nici de azi, pe mâine. Darămite, plan cincinal sau pe termen lung.

Asta s-a dorit și asta a fost planul. Pentru că în atmosfera această de dezbinare totală ei au putut să-și însușească proprietățile din România.

Nu asta întreb. Eu întreb unde au fost serviciile acelea performante românești, din primele cinci, de dinainte de 1989?

 

Ele sunt subordonate total stăpânilor. Eu vorbeam din punct de vedere al stăpânilor.

Îmi pare rău. Și dumneavoastră, Brutus?

 Stăpânul este cel care hotărăște soarta. Nu masele. Masele dacă vor că să aibă stăpâni, adică conducători care să le reprezinte interesele, atunci masele ar trebui să înțeleagă, să discute mai serios unii cu alții. Și să reușească să acționeze pentru a-și apară interesele.

 

Cine mai apară interesele românilor astăzi?

 

Nimeni.

 

Da, dar suntem în pluripartidism. Haideți să vorbiți despre tema asta.

 

Aud mereu discutându-se și spunându-se că, iată, suntem liberi să facem politică pe care o vrem. Și că avem pluripartidism. Eu, acum, spun foarte clar că pluripartidismul nu este bun. De ce nu este bun? Pentru că împarte românii sau cetățenii unei țări în niște găști. Și atunci se face politică de gașcă. Nu se mai face politică națională, politica poporului respectiv.

 

Nici măcar a membrilor de partid respectivi.

 

Nimic. Să va uitați, să vedeți, că aveți experiență în sensul asta. Cei care sunt în opoziție, vin și vorbesc cu dumneavoastră și vă prezintă niște idei, care în procent de vreo 80% ,seamănă cu ale noastre, ale socialiștilor. Când ajung la putere, se schimbă și nici 20% din ideile pe care le-au tot propovăduit, înainte de a prelua puterea, nu mai sunt valabile. De asta eu spun că pluripartidismul este nociv. În schimb, avem nevoie de pluralism de idei. Adică, ne adunăm toți, discutăm, fiecare să-și prezinte punctul de vedere deschis și împreună să hotărâm, care idee este mai bună. Și atunci se rezolvă problema.

 

Înțeleg. Bine că nu mi-ați servit varianta cu partidul unic, pentru că nu eram de acord cu ea. Pluralism de idei, da. Sunt perfect de acord.

 

Partidul unic, în schimb, asigura un cadru mult mai apropiat sau favorabil pluralismului de idei. Eu îi aud pe foarte mulți: nu aveai voie!… Nu, aveai voie! Dar, tu  tăceai mâlc.El nu avea curaj, nici atunci, nu are curaj, nici acum. El acum nu se manifestă împotriva autorităților, care le încalcă toate drepturile.

 

Tot poporul român a mers după fentă. Fenta îmbogățirii rapide. Unii, care  au știut să nu meargă după fentă, au devenit bogații României de astăzi. Aceia 6% sau 10% ,de care zicem noi în discuții. Care nu întorc către comunitate nimic. Și aici România s-a calat, ca un motor, căruia nu îi mai dai ulei.

 

Suntem într-o perioadă foarte grea. Eu sunt foarte supărat pentru tot ce s-a întâmplat după 1989. Din păcate, generația această de după 1989, din care facem și noi parte, noi cu toții am avut o atitudine criminală, față de copiii noștri, față de nepoții și strănepoții noștri. De ce? În anul 1990 România era o țară foarte bogată. Dar am preluat tot, am consumat tot, am vândut la fier vechi tot și ne-am mai și împrumutat sute de miliarde de euro și de dolari. Miliarde care vor trebui să fie date înapoi de copiii noștri. Cu ce sunt ei de vină? Mai spun încă ceva. Acum putem vorbi de genocid. Avem toate datele pentru a spune că după anul 1989 a fost și este o politică generatoare de genocid. Românii au fost forțați să plece în lume după o bucată de pâine. Populația României a scăzut cu mai mult de patru milioane de locuitori plus cele patru-cinci milioane de locuitori care au plecat din țară. Este o atitudine criminală și cred că ar trebui cu toții să ne gândim la aceste lucruri.

 

Da, ne gândim și ne doare. Și ajungem la o întrebare care poate fi una finală. Și aș vrea să aud punctul dumneavoastră de vedere dar și pe cel al partidului al cărui președinte sunteți, Partidul Socialist Român. Întrebarea este: mai poate fi salvată România?

 

Da, România poate fi salvată. Am spus puțin mai înainte, dacă  vom reuși să conștientizăm. În primul rând trebuie să ne iubim noi mai mult pe noi. Trebuie să înțelegem, să învățăm să ne apărăm interesul și interesele noastre, ale tuturor, nu numai interesul personal. Dar și interesul personal primează aici. Trebuie să și acționăm. Să stăm mai mult de vorba unii cu alții și să găsim cea mai bună soluție și să acționăm în interesul nostru și al țării. În felul acesta, primul pas ar fi să eliminăm toți incompetentii, iresponsabilii, impostorii și infractorii din funcțiile de conducere și să promovăm niște oameni capabili, dar și iubitori de țară.

 

Mai sunt ei în România? 

 

Să știți că mai sunt. Dar este adevărat că sunt marginalizați. E tot adevărat, că sunt din ce în ce mai puțini și ce este și mai rău, fiecare este pe poteca lui și nu sunt lăsăți să se adune la un loc și nu au capacitatea să se adune. Mai am încă un lucru. Limba română poate salva România. De ce? Nu avem voie să mai folosim cuvintele așa la întâmplare. Aud toată ziua vorbindu-se despre democrație. Dar ce este aceea democrație? Puterea poporului. Unde este puterea poporului? La televiziunile centrale se spun tot felul de aspecte negative și la sfârșit se spune că asta e democrația.Păi, nu e asta democrația. Noi trebuie să luptăm cu toțîi pentru un sistem democratic.

 

 

Am stabilit că în România suntem în faza de putere a găștilor.

 

Fără discuție. Am vorbit de revoluție. Până și Parchetul General a stabilit că a fost lovitură de stat. Dar știți de ce nu spun lovitură de stat? Dintr-un motiv foarte simplu. Dacă spui revoluție, revoluția este făcută de mase. Dacă a fost voință maselor, asta este. Dar dacă spui lovitură de stat? Orice nene, la un moment dat, își pune câteva întrebări. Cum a dat-o, de ce a dat-o, cine a dat-o? Și atunci, acela este. Hai să îl eliminăm pe asta, avem treburile noastre. Uite, mai avem și acest aspect care pentru mine cel puțin este oripilant. La București este un monument ridicat în cinstea eroilor căzuți în teatrele de operații. Cum, să ai un monument, în primul rând, ridicat în cinstea eroilor căzuți în teatrele de operații? Când vorbești de teatru, teatrul omoară oameni? Nu se poate așa ceva! Teatru de operație, dacă spunea: eroii căzuți în războaiele de ocupație duse de Statele Unite sau de altcineva în Afganistan, în Irak, etc, era vorba de altceva. Adică, înțeleg. Dar spui teatru și dintr-o dată începi să zâmbești. Nu se poate așa ceva. Dacă vom reuși să vorbim românește corect atunci o să realizăm și importantă lucrurilor și vom acționa în consecință.

 

Nu știu dacă ar mai trebui să comentez ceva  în afară de un simplu „vă mulțumesc” pentru vizită dumneavoastră la Curierul de Râmnic. Dar mă simt dator să va spun și dumneavoastră și tuturor celor care ne ascultă, că România nu este o țară, în timp de pace. România este o țară aflată în război, de atunci, de când am intrat în NATO și noi ducem un război de ocupare al altor națiuni.

În interesul altor națiuni.

 

Alături de toți aliații noștri din NATO, al americanilor, în special. Nu știu dacă este rău lucrul acesta, de a fi alături de americani. Ar putea părea, mai degrabă, că este bine. Problema este că oamenii care conduc România de astăzi și au implicat România într-un război care se poartă zi cu zi nu trag spre România beneficii. Nu trag către poporul român beneficii. Către cetățeanul român beneficii. Nu îi umplu buzunarul, nu îl fac să se simtă bine în țara lui. Și va garantez, după șederea mea de 6 ani în Statele Unite, că nici americanilor nu le place asta. Nici americanii nu vor să ’’deal-uiască, cu un popor aflat în bătaia vântului , din care cetățenii pleacă să fie sclavi în alte țări. Și americanilor și celor din NATO, le place să trăiască, să facă afaceri, să facă armata, să ducă războaie alături de o națiune puternică. Este România o națiune puternică astăzi? Mai este România o națiune?

 

România este foarte bună în toată povestea asta, ca o putere folosită. Dar vreau să spun în final că noi, Partidul Socialist Român, eu, îmi doresc o relație foarte bună cu toate statele lumii. O relație care să aibă la baza respectul reciproc și colaborări reciproc-avantajoase. Nu așa cum se întâmplă astăzi.Aș putea spune că aproape toate colaborările noastre cu celelalte state sunt numai în dezavantajul poporului român.

 

Domnule Rotaru, vă mulțumesc și sper, ca după acest interviu, partidul dumneavoastră, să aibă, cel puțin, 100.000 de membri noi, care să poată schimba ceva, în țara noastră.

Să dea Domnul!

Un interviu de Silviu Popescu, Râmnicu Vâlcea, mai 2020

 

Articole asemănătoare

Campaniei de informare APIA

Postat de - 28 februarie, 2020 0
FacebookTwitterCOMUNICAT DE PRESĂ Finalul Campaniei de informare dedicată exclusiv măsurilor delegate de AFIR  către APIA din Programul Național de Dezvoltare…

DIVITES BONITATEM

Postat de - 4 martie, 2020 0
FacebookTwitterIpocrizia oamenilor care se cred speciali şi au avantaje speciale, într-o lume cu memoria din mămăligă pelagroasă. E super groasă,…

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *