În data de 15 mai 2020, Ministerul Sănătății a publicat un proiect de act normativ, pus în transparență decizională, ce vizează modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății publice și ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii în rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală. În acest context, Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți dorește să facă o serie de propuneri, transmise și către Ministerul Sănătații, ce doresc în același timp să tragă un semnal de alarmă asupra întregului sistem de pregătire în rezidențiat din România.
În primul rând, din perspectiva gărzilor efectuate de către medicii rezidenți dorim să semnalăm o practică ilegală diseminată la nivelul întregii structuri de rezidențiat, prin care medicii rezidenți aflați în primii doi ani de pregătire, iar unii dintre ei pe toată perioada rezidențiatului, efectuează gărzi neplătite peste norma prevăzută în contractul de muncă. Conform Ordinului, „Medicii rezidenţi care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizaţi pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale.” Numeroși medici rezidenți ajung să efectueze pâna la 7 gărzi neplătite pe lună, în afara programului normal. Această practică prin care gărzile pot fi plătite abia din anul III de pregătire a pornit dintr-o interpretare eronată a legii, care stipulează că „ Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi, la cerere, în linia I de gardă efectuată în specialitatea în care îşi desfăşoară rezidenţiatul”, ducând la presupunerea că doar din anul III se pot încheia contracte de gărzi cu unitățile sanitare. Foarte mulți colegi au semnalat această neregulă care a trecut aproape neobservată de autorități de foarte multă vreme. Propunem introducerea clară în cadrul Ordinului a unei specificații prin care medicii rezidenți să fie salarizați pentru gărzile efectuate înafara programului normal de lucru, indiferent de anul de pregătire în specialitate.
Conform Ordinului, coordonatorii/directorii de program, responsabilii de formare, cât și îndrumătorii de formare au o serie de atribuții și responsabilități care nu se respectă întodeauna, afectând astfel parcursul pregătirii medicilor rezidenți. Deși suntem conștienți că principalul scop al medicului este de a fi în slujba pacientului, responsabilizarea pentru formarea noilor generații de medicii este vitală pentru continuitatea și performanța oricărui sistem de sănătate. Astfel, dorim implementarea unui sistem de evaluare a cadrelor medicale implicate în pregătirea în rezidențiat de către medicii rezidenți. Numai în acest fel vocea medicilor rezidenți poate fi auzită și luată în considerare din punct de vedere legal. Există numeroase abuzuri pe care tinerele generații le trec cu vederea de foarte multe ori, din pasiune și dedicare pentru profesia aleasă.
Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți din România (SMMR) este o organizație independentă, non-guvernamentală și apolitică, care-și dorește să devină reprezentativă pentru toți cei peste 15.000 de medici rezidenți din România, indiferent de specialitatea acestora și a centrului în care profesează, în relația cu autoritățile statului, a spitalelor în care își desfășoară activitatea și cu alte organizații de profil de la nivel național și internațional. Înființată în 2015, SMMR a apărut ca răspuns la nevoia de afiliere și de reprezentare a medicilor rezidenți, în contextul numeroaselor modificări și nereguli apărute în cadrul procesului de pregătire al acestora.
