PLUS propune modificarea de urgență a Codului Penal, pentru protecția minorelor abuzate sexual!

679 0

Prea multă violență și prea puține soluții, așa s-ar putea interpreta starea României.

 

În condițiile în care, în prezent, trei din patru cazuri de acte sexuale în care victime sunt copii, sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite, potrivit unei anchete www.dela0.ro, PLUS propune modificarea de urgență a Codului Penal, în Parlament, în urma unei dezbateri ample și transparente, cu implicarea specialiștilor din domeniu, în vederea protejării minorelor abuzate sexual.

 În țara cu cele mai multe mame minore din UE (una din zece mame din România e minoră), în țara în care se face un an de la moartea Alexandrei Măceșanu, fata care a emoționat o țară întreagă, cu curajul ei, după ce a sunat la 112, sperând că va fi salvată („Dar veniți, da?”), în țara în care o adolescentă de 17 ani a fost incendiată de violatorul recidivist pe numele căruia ea deja făcuse plângere, da, în această țară încă sunt oameni care cred că victimele abuzurilor pățesc asta pentru că „vor și ele” sau pentru că „o caută cu lumânarea“.

„Ni s-a spus că suntem poate prea radicali cu propunerea noastră de schimbare a Codului Penal astfel încât nici un judecător să nu mai poată încadra la consimțământ violurile fetelor. (..) Nu e radicală, e prea puțin radicală”, a scris Oana Țoiu, membru al Biroului Național PLUS, pe Facebook.

Afirmațiile Oanei Țoiu vin în contextul în care un bărbat din Pitești, în vârstă de 50 de ani, care și-a violat fata de 6 ani a fost condamnat la doi ani şi 11 luni cu suspendare, iar acesta s-a întors la casa victimei la doar o zi după eliberarea sa din arest preventiv, deși avea interzis să se apropie de ea, însă chiar și așa, același judecător a refuzat arestarea sa preventivă, lăsându-l în libertate pentru a doua oară.

„Care este soluția pentru astfel de cazuri? Ea este simplă și ține de modificarea punctuală a Codului Penal: stabilirea unei limite de vârstă clare, spre exemplu cea de 15 ani, până la care există o prezumție absolută că minorul nu are cum să își dea consimțământul în mod informat cu privire la întreținerea unui act sexual. Practic, procurorii și judecătorii nu vor mai trebui să încerce să stabilească dacă o tânără de gimnaziu a fost sau nu forțată să întrețină actul sexual, ci se va prezuma că orice major care a ales să întrețină un act sexual cu o persoană sub această vârstă și-a asumat că profită de ea“, explică Andrei Lupu, membru al Biroului Național PLUS.

„Nu e o soluție care va funcționa de una singură, alături de ea e nevoie de educație, mecanisme de monitorizare și implementare a ordinului de protecție, adăposturi de urgență peste tot unde e nevoie de ele, servicii sociale, formarea profesionistilor care să interactioneze cu victimele. Cel mai important – trebuie să ne asumăm cu toții că avem, ca țară, o mare problemă a cărei rezolvare nu mai poate suferi amânare“, arată Oana Țoiu.

Vedem cum neîncrederea structurală se traduce în reacții întârziate ale poliției, în reticența operatorilor de la 112, în frica mai mică a agresorilor față de consecințe, într-o cultură nejustificată a vinei.

Din momentul în care adolescenta de 17 ani a reclamat un fost criminal recidivist, cu cinci crime la activ, că a violat-o, până la momentul în care acesta a ucis-o, au trecut 7 zile.

Atitudinea autorităților o vedem clar în declarația purtătorului de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți:

„Este vorba despre un bărbat de 45 de ani, într-o relație încă nestabilită concret cu o fată de 17 ani. Corespondau pe o rețea socială și din motive încă necunoscute a mers la locuința ei și, după ce a stropit-o cu benzină, i-a dat foc”.

„Dacă Alexandra și fata de 17 ani incendiată și multe alte fete au avut curajul și încrederea să ceară ajutor, poate e timpul să ne găsim și noi curajul ca societate să le credem și să acționăm din prima secundă pentru a le proteja, până când nu este prea târziu.

Rezolvarea unor astfel de cazuri are nevoie pe termen lung de schimbarea mentalității și a culturii instituționale, iar pe termen scurt de schimbarea urgentă a legislației în vigoare“, este de părere Oana Țoiu.

Mihaela Iliescu

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *