Sunt deja 14 ani de când nu am mai vizitat aceste locuri minunate…Cu dor și cu speranța că vom reveni într-o zi, am dorit să mă documentez și să reamintesc aici celor care iubesc istoria dar și călătoriile, câteva aspecte despre Castelul Peleș- mândria noastră națională.
Azi, 7 octombrie, se împlinesc 137 de ani de la inaugurarea Castelului Peleş de la Sinaia, reşedinţa de vară a regilor României, aflat pe Valea Prahovei, în codrii Bucegilor, la 44 km de Braşov şi la 122 km nord de Bucureşti, pe valea râului Peleş.
„Eu, Carol I, Domn şi Rege, Cu Elisaveta Regina, După o silinţă neobosită de doi ani, în luptă cu un tărâm nestatornic, străbătut de izvoare, isbutit-am a pune la poalele Bucegiului, temelia acestei clădiri, În anul mântirii 1875, iar al Domniei Noastre al IX-lea. Zidirea s-a oprit pe timpul războiului pentru neatârnarea României. Intrat-am în această casă a noastră în anul mântuirii 1883, iar al Domniei Noastre al XVll-lea; datu-i-am nume: „Castelul Peleşului”. „Am înălţat acest castel, pentru a dovedi că Dinastia, liber aleasă de către naţiune, are adânci rădăcini în această frumoasă ţară; că suntem în comună legătură de dragoste cu poporul nostru şi că avem o încredere fără de margini în viitorul scumpei noastre patrii. Este pentru mine o datorie sacră, şi în acelaş timp îndeplinirea uneia din cele mai sincere dorinţi ale inimei mele, să ridic, în această nouă casă a noastră, întâiul pahar plin de vin românesc, în cinstea şi pentru propăşirea României. Dumnezeu să ocrotească scumpa noastră Patrie !”.
Construit la dorinţa Regelui Carol I al României, Peleşul este considerat cea mai impresionantă şi elegantă construcţie din ţara noastră, una dintre cele mai vizitate atracţii turistice de la noi, cea mai importantă clădire istorică din România, dar şi unul dintre cele mai importante şi frumoase monumente din Europa, având în vedere valoarea sa istorică şi artistică.
Situat în ”Perla Carpaților„ castelul este un martor al trecutului regal pe care îl are Sinaia, cea mai iubită stațiune montană de pe Valea Prahovei.
Destinul micului oraș s-a schimbat complet din momentul urcării pe tron a Regelui Carol I, cel care s-a îndrăgostit de aceste locuri și hotărăște să ridice aici reședința de vară a familiei regale. În acest fel satul Podul Neagului primește numele Sinaia, provenit de la mănăstirea din apropiere și devine o stațiune de lux. Cu înalta societate mutată aici, au început să apară vile impozante, hoteluri și cazinoul. Pe lângă frumusețea locului, era și o poziție strategică, aproape de granița cu Imperiul Austro-Ungar, de la Predeal. După unirea principatelor însă castelul a ajuns să fie amplasat în inima Regatului.
Piatra de temelie a castelului a fost pusă în 1875, iar inaugurarea a avut loc opt ani mai târziu, însă lucrări de extindere și renovare au avut loc până în anul morții lui Carol I, în 1914. Avea să devină cel mai modern castel din Europa, fiind primul electrificat complet de pe continent și acest lucru datorat unei uzine electrice proprii. De asemenea era dotat încă de atunci cu încălzire centrală, lift și aspirator.
Construit după planurile arhitectului german Wilhelm von Doderer, castelul situat într-un peisaj dominat de munți și păduri pare desprins dintr-un basm. Arhitectura este în stil neorenascentist german, pentru a aduce aminte de originile nemțești ale familiei regale, iar turnurile sale înalte sunt vizibile de la mare distanță (turnul central ajunge la peste 60m înălțime). Din cele peste 160 camere, doar o parte din ele se pot vizita, la parter și etajul I, prin tururi organizate în 5 limbi. Aceste camere adăpostesc o multitudine de colecții valoroase de sculpturi, arme medievale, picturi, cărți unicate, covoare, vitralii etc.
Din sala de onoare, în care uimesc lucrările în lemn, se ajunge pe rând în toate încăperile deschise publicului, ce poartă nume sugestive, precum Sala Armelor, Sala Maură sau cea Florentină. Pe lângă acestea mai sunt Sala de muzică, Sala de teatru, Sala de concerte, toate dintre acestea fiind minuțios aranjate și cu exponate inestimabile, unele dintre ele chiar unicate. Mai sunt deschise vizitatorilor și Apartamentul Imperial, Dormitorul, Sufrageria sau Cabinetul de lucru. Frescele și vitraliile sunt inspirate din povești germane și românești.
Pe domeniul castelului se mai găsesc alte două palate, Pelișor și Foișor. Primul dintre acestea, mai mare și mai cunoscut este de asemenea deschis publicului, în timp ce Foișorul este închis vizitatorilor, fiind utilizat pentru găzduirea demnitarilor. Pelișorul se află la câțiva metri distanță de fratele mai mare, și a fost construit pentru fiul lui Carol I, regele Ferdinand I. Ridicat în stil elvețian, cu o frumoasă fațadă din piatră și lemn, a fost preluat de Regina Maria, care s-a ocupat personal de amenajarea sa interioară. Se observă clar în interiorul castelului atracția reginei față de pictură și de artă în general, de stilul art nouveau în special. Foișorul în schimb a fost construit inițial drept cabană de vânătoare, la o altitudine ceva mai mare față de celelalte două castele, iar în perioada comunistă a fost extins de Nicolae Ceaușescu. Acesta dorea să construiască aici propriul palat, pentru a le privi de sus pe cele 2 simboluri regale.
Castelul Peleș are o importanță istorică pentru țara noastră, aici s-a născut Regele Carol al II-lea, în timp ce la Foișor avea să se nască și Regele Mihai I. În 1948 domeniul este confiscat de către comuniști, iar în 1953 Peleșul devine muzeu. După Revoluție și Peleșul cât și Pelișorul au fost redeschise publicului drept muzee, iar în 2007 au fost retrocedate familiei regale.
Fiind al doilea cel mai vizitat obiectiv turistic din România, imediat după Castelul Bran, Peleșul primește anual peste 300.000 de vizitatori.
Corina Enache
